12:46:27 19.04.2024
Stiri

VIDEO, PROTESTE // Curtea Constituțională examinează sesizările pivind controlul constituționalității Legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova. Țîcu: „Un atentat la independența și suveranitatea R. Moldova”

Actualitate 21.01.2021 12:34 Vizualizări2084 Autor: Ziarul National
VIDEO, PROTESTE // Curtea Constituțională examinează sesizările pivind controlul constituționalității Legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova. Țîcu: „Un atentat la independența și suveranitatea R. Moldova”


Membrii Curții Constituționale examinează sesizările depuse pe 18 și 21 decembrie 2020 de către deputații Octavian Țîcu, Dinu Plîngău și Maria Ciobanu privind controlul constituționalității Legii nr. 234 din 16 decembrie 2020 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova

UPDATE 15.32 // Legea nr. 234 din 16 decembrie 2020 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, aprobată în mare grabă de către deputații socialiști, împreună cu cei ai Partidului Șor și transfugii din Partidul Democrat, este neconstituțională.

Verdictul a fost pronunțat astăzi de către Curtea Constituționțională, care a admis sesizările depuse de către deputații Octavian Țîcu, Dinu Plîngău și Maria Ciobanu.

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a anunțat că magistratul Vladimir Țurcan, fost deputat socialist, are o opinie separată vizavi de acest subiect.




UPDATE // Prețedinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a anunțat că verdictul Înaltei Curți vizavi de constituționalitatea Legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova va fi făcut public la ora 14.30.




UPDATE // Ministrul în exercițiu al Justiției, Fadei Nagacevschi, a recunoscut în cadrul ședinței Curții Constituționale că Guvernul nu a emis un aviz la legea contestată, înainte de aprobarea acesteia în Parlament.

„Aviz nu a fost. Noi am discutat neoficial, dar nu am reușit să dăm aviz”, a afirmat Nagacevschi.




UPDATE // Socialistul Vasile Bolea, care apără această lege la Curtea Constituțională, a fost pus în dificultate atunci când a fost întrebat de magistratul Serghei Țurcan care estse scopul instituirii unei limbi de stat și care ar fi coraportul dintre această limbă de stat și o limbă de comunicare interetnică.

„Să i se dea un statut oficial ca să fie vorbită pe întreg teritoriul R. Moldova”, a „definit” limba de stat Bolea.

Socialistul a cerut să fie respinse sesizările depuse la Înalta Curte.




UPDATE // Ministrul în exercițiu al Justiției, Fadei Nagacevschi, l-a întrebat pe Octavian Țîcu, în cadrul ședinței Curții Constituționale, dacă cetățenii R. Moldova „sunt pregătiți să primească doar informații în limba română”, iar deputatul i-a răspuns că acest lucru trebuie să reprezinte „o tendință de normalitate”, astfel încât „și bulgarul, și găgăuzul să vorbească limba de stat”.

„Aveți dreptate, dar problema este că nu toți cetățenii sunt pregătiți”, a spus Nagacevschi.




UPDATE // Două tabere de protestatari au venit în fața Curții Constituționale. În timp ce unii cer să fie anulată această „lege criminală”, alții solicită „stoparea genocidului lingvistic”.




Deputații socialiști, împreună cu cei ai Partidului Șor și transfugii din Partidul Democrat, cu excepția socialistului Ștefan Gațcan, au votat în mare grabă, pe 16 decembrie 2020, după ce Igor Dodon a pierdut alegerile prezidențiale, o lege care impune limba rusă în toate instituțiile publice atât în comunicarea dintre funcționari și cetățeni, cât și în denumirile instituțiile sau pe etichetele produselor.

Această lege, lipsită de dezbateri ample în societate, a aprins spiritele în R. Moldova.

Liderul Partidului Unității Naționale (PUN), Octavian Țîcu, care a contestat legea la Curtea Constituțională, a declarat astăzi, în fața membrilor Înaltei Curți că aceasta încalcă mai multe articole din Constituția R. Moldova, printre care art. 10, art. 13 și art. 16 (al.2).

„Legea respectivă reprezintă un atentat la independența și suveranitatea R. Moldova prin încercarea de a institui, deasupra cadrului constituțional, statut de limbă de comunicare interetnică pentru limba rusă, statut egal limbii române în instituțiile publice. Se încearcă o revoluție lingvistică, instituirea unui bilingvism și promovarea limbii ruse la rang de limbă de stat, echivalent limbii române”, a afirmat Octavian Țîcu.

CITIȚI și Legea din 1989 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești, declarată DESUETĂ: CC a admis PARȚIAL solicitarea PL cu privire la anularea statutului de limbă de comunicare interetnică pentru limba rusă

Istoric de profesie, deputatul a recurs și la argumente istorice, amintind că „erau timpuri când limba română era folosită doar când ne înmormântam morții sau ne cântam doinele, iar, în timpurile sovietice, pentru limba română mulți au făcut Gulag”.

„Declarația de independență punctează în mod expres faptul că limba română este limba de stat. În Constituție nu se vorbește despre o limbă interetnică”, a punctat Țîcu, subliniind că minoritatea rusă reprezintă doar 4,1% din populația R. Moldova.

Ce prevede Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova:

*Statul trebuie să asigure „condițiile necesare pentru utilizarea și dezvoltarea limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică în Republica Moldova” în toate instituțiile publice, inclusiv din domeniul educației sau judiciar.

*Limba rusă urmează să fie folosită pe teritoriul republicii alături de limba de stat, iar activitățile de secretariat în organele puterii de stat și administrației publice vor fi efectuate în română, iar la solicitare se va asigura și traducerea în limba rusă.

*Denumirea mărfurilor și a produselor alimentare, etichetele mărfurilor, mărcile comerciale, instrucțiunile, precum și orice alte informații vizuale referitoare la mărfurile fabricate în Republica Moldova, prezentate populației din republică se întocmesc în limba de stat și în limba rusă, ca și înscrisurile de pe plăcile cu denumirile organelor puterii de stat administrației de stat și organizațiilor obștești, ale întreprinderilor instituțiilor și organizațiilor.

*Organele puterii de stat, administrației publice, întreprinderilor, instituțiilor publice vor trebui să primească și să examineze cererile scrise sau verbale depuse de cetățeni în limba de stat sau limba rusă și vor purta „raspundere personală”, dacă vor răspunde doar în limba română.

*Actele oficiale ale organelor puterii de stat, administrației publice, se întocmesc și se adoptă în limba de stat, urmând să fie traduse și în limba rusă, iar în UTA Gagauzia - și în limba găgăuză.


Stiri relevante

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
19.04.2024 09:13 Nicolae Negru Nicolae Negru // Despărțirea apelor p...

15.04.2024 09:20 Nicolae Negru Nicolae Negru // Simțul realității și...

12.04.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Recensământul ca o f...

Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Cum veți vota la referendumul care va avea loc în toamna anului 2024 în R. Moldova?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md