Spania s-a confruntat, în ultimele zile, cu cele mai puternice ninsori din istorie. Între timp, Grecia a avut parte de vreme de vară în mijlocul iernii, iar oamenii au mers la plajă. În Republica Moldova după un început de an cu temperaturi anormal de înalte de 10-12 grade Celsius, a urmat o răcire bruscă a vremii, până la minus 15 grade la jumătatea lunii ianuarie.
Normele pentru această perioadă ar trebui să fie până la minus 5 grade pe timp de noapte și în jur de zero grade pe timp de zi.
Pe parcursul ultimelor decenii fenomenele extreme au început să facă parte din viața noastră, iar experții atenționează că acestea sunt componente din schimbările climatice. Dar cât de reale sunt scenariile de schimbare a climei și cum se manifestă acestea aici la noi, în Republica Moldova?
Deceniul care s-a încheiat – cel mai fierbinte din istorie
La mijlocul lunii ianuarie, Organizația Meteorologică Mondială, care este o agenție a ONU, a avertizat că planeta noastră se va confrunta cu o creștere a temperaturii „catastrofală”.
Agenția a anunțat că deceniul care s-a încheiat în 2020 a fost cel mai cald din întreaga istorie a observațiilor. Iar 2016 și 2020 au fost cei mai fierbinți ani. Raportul indică faptul că temperatura globală medie anul trecut a fost de aproximativ 14,9 grade Celsius. Aceasta este cu aproximativ 1,2 grade peste nivelurile înregistrate înainte de era industrială, începând din 1850. „Ne îndreptăm spre o creștere catastrofală a temperaturii de 3-5 grade în acest secol”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
În 2019, Comisia Interguvernamentală pentru Schimbările Climatice (IPCC) a lansat un raport care a scos la iveală rapiditatea cu care au loc schimbările climatice în lume.
„În general credeam că mergem pe o traiectorie pozitivă, s-a dovedit însă că mergem cu niște schimbări foarte rapide și uneori imprevizibile”, spune Alla Druță, expertă în schimbarea climei. „La plus 4 grade, la temperatura medie globală, sistemele naturale ies de sub control, adică suferă un impact la un nivel în care nu mai pot fi recuperate”, adaugă ea.
S-a deformat norma climatică
Maria Nedealcov, directoare Institutului de Ecologie și Geografie al AȘM, spune că în sud-estul Europei schimbările climatice decurg într-un ritm mult mai accelerat decât cel așteptat în plan global. „Spre exemplu avem tendința de majorare a temperaturii medii anuale, care servește ca indicator al proceselor de încălzire, dacă luăm o perioadă de 130 de ani, avem temperatura medie sezonieră de 9,8 grade. În ultimele două decenii, fiecare deceniu a devenit mai cald decât precedentul. Au fost înregistrate temperaturi de 10,6 grade și 10,9 grade. Astfel ultimele două decenii au devenit mai calde decât în general norma climatică care a fost calculată pentru o perioadă de 130 de ani. Astfel, s-a deformat norma climatică, iar extremele au devenit mai pronunțate”, spune cercetătoarea.
Cercetătorii noștri au regionalizat proiecțiile globale privind schimbările climatice. De exemplu, potrivit unui scenariul localizat mai puțin drastic , în perioada 2016-2035, temperatura medie anuală în limitele noastre, a Chișinăului, ar putea să fie 12 grade.
„Și ce obținem? În anii 2017, 2018 și 2019 temperatura medie anuală la nivelul Chișinăului a constituit 12 grade. Noi deja am atins pragul pe care l-am simulat până în 2035. Da, trei ani nu e normă climatică pentru o medie multianuală, dar aceasta trebuie să fie un imbold pentru noi. Deci, ritmul de schimbare a climei se petrece foarte accelerat”, spune Maria Nedealcov.
Potrivit ei, acum întrebarea este: „cât de mult suntem pregătiți ca să ne adaptăm pentru noile condiții?” „Mă bucur că au apărut unele raioane care deja doresc să încorporeze în strategia de dezvoltare și capitolul schimbările climatice. Oamenii au nevoie de o informație climatică. Institutul nostru poate să realizeze hărți digitale și la nivel local, unde să redăm întocmai cadrul climatic al raioanelor, pentru a fi luate măsurile de adaptare la noile condiții climatice”, mai spune ea.
Moldova: ierni de o lună
„În Republica Moldova iernile au început să fie mai scurte și mai calde. De la an la an se atestă ca iernile să fie de o lună, de două săptămâni. În 2019, în general, nu am avut iarnă deloc. Fiindcă iarna se atestă atunci când temperatura aerului este sub valoarea medie de zero grade, pe când la noi anul trecut nu s-a atestat lucrul acesta.”, spune Ghenadie Roșca, șeful Centrului Prognoze Meteorologice de la Serviciul Hidrometeo. Această tendință ar putea să continue.
„Fiecare an are specificul său. Sunt ani când noi trecem din iarnă brusc în vară. Am avut ani și dintre aceștia, dar am avut toamne și primăveri mai îndelungate și ierni mai scurte, și iară trecând la vară. Nu putem spune că este o tendință că trecem brusc de la frig la vară. Nu putem spune că fiecare an este repetitiv”, zice Ghenadie Roșca.
În ultimul an, Moldova a avut o tendință normală de creștere a temperaturilor, pentru că temperaturile au urcat treptat. „Pe când în 2012-2014 din iarnă treceam brusc în vară, după care din vară treceam într-o primăvară, fiindcă în martie am avut temperatura până la 30 de grade, ca mai apoi în aprilie, mai iunie și chiar în iulie să avem temperaturi până la 20 grade maxim”, explică cercetătorul. Dacă vorbim de ultimii 20 de ani, există o tendință ca schimbările climatice să ne aducă o încălzire a temperaturiilor atât pe timp de vară, cât și pe timp de iarnă, iar tendința poate să continue și în următorii ani până în 2050.
Banane nu vom crește, dar soia și porumbul ar putea să dispară
Boris Boincean, doctor habilitat de la Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” susține că schimbările climatice cu siguranță pun problema schimbării spectrului de culturi de la noi. „Acesta trebuie de schimbat pe culturi rezistente la secetă. De exemplu, în loc de porumb ar trebui să creștem sorg, mălai sau mei, culturi care sunt mai rezistente la secetă. În loc de soia trebuie să creștem năut”, spune el. Potrivit lui, sistemul actual de agricultură este bazat pe aspecte economice și nu este adaptat la schimbările climatice.
„Fiindcă dacă vrem să creștem grâu, noi trebuie să introducem culturi care servesc drept premergători pentru grâu. Nu poate fi semănat grâul după floarea soarelui sau porumb, ceea ce cu părere de rău se face acum. Au dispărut din structura suprafețelor însămânțate culturi furajere, care îmbogățesc solul și servesc ca premergători”, povestește el. Mai mult, potrivit lui: „acum noi suntem mineri – extragem, dar nu avem grijă să îmbogățim solul. Să întoarcem măcar ceea ce am luat”.
De aceea, cea mai importantă problemă, în opinia cercetătorului, este schimbarea sistemului de agricultură.
„Suntem cu toții ca într-o cratiță care devine din ce în ce mai fierbinte” , argumentează Boris Boincean. Potrivit savantului, e nevoie de intervenția statului – prin niște politici orientate nu doar spre profit sau roadă, dar și spre aspectele ecologice.
Întrebat ce culturi ar putea dispărea în viitor de la noi și dacă schimbările climatice ar putea crea condiții de creștere, de exemplu, a bananelor în R.Moldova, Boris Boincean a spus: „La banane cred că nu o să ajungem. Ar putea dispărea soia, porumbul. Dar dacă nu se schimbă nimic, ne așteaptă o situație complicată. O să fie fim loviți mereu ba de un val, ba de altul, care ba o să ne ridice în picioare, ba o să ne pună la pământ”.
Cu 5,6° mai cald vara
Oamenii de știință de la The Crowther Lab din Institutul de Biologie Integrativă din Zurich au prezentat, la finele anului 2019, rezultatele unui studiu pe scară largă care a modelat schimbările climatice până în 2050 pentru 520 de orașe din lume. Oamenii de știință se așteaptă ca climatul din multe orașe din Europa Centrală și de Nord să se apropie de climatul actual din Europa de Sud și chiar din Australia. Potrivit studiului, până în 2050, climatul Chișinăului va fi cel mai asemănător cu cel din actualul oraș Skopje, capitala Macedoniei de Nord.
Temperatura maximă a celei mai calde luni va crește probabil cu 5,6°C, rezultând o modificare anuală medie a temperaturii de 2,5°C. Experții din Elveția consideră că umanitatea are doar 11 ani înainte de momentul în care clima începe să se schimbe ireversibil.
Potrivit acestora, dacă în această perioadă nu există o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în 2100 temperatura medie anuală pe Pământ va crește cu o medie de 1,5° C, iar până în 2050 economia mondială va pierde 12 trilioane de dolari din cauza schimbărilor climatice.
Foto principală: Agroexpert.md
