Capitala Republicii Moldova este cunoscută ca un oraș foarte verde. Este de fapt unul din principalele avantaje de a trăi aici, pentru că în Chișinău mereu ești înconjurat de spații verzi. Însă de la Spații Verzi la „junglă urbană” există doar câțiva pași.
Procesul de gestiune a spațiilor verzi din oraș a stârnit nu odată nemulțumirea mai multor orășeni, care în colaborare cu activiștii civici au tras nu o dată alarma. În cele mai recente cazuri, cu scandal s-a lăsat modul în care autoritățile au intervenit la renovarea trotuarelor de pe străzile Bodoni și Pușkin din orașul Chișinău, dar și la reabilitarea scuarului „Eminescu” din vecinătatea primăriei.
„Per general, observ o atitudine foarte nepăsătoare față de importanța păstrării și conservării carcasei verzi a Chișinăului, care este de fapt o super-valoare pentru noi. Asta este patrimoniul acestui oraș”, a spus Iulia Panici, vocalistă în cadrul trupei „Via Dacă” și activistă de mediu.
Aceasta a fost foarte activă în anul 2020, având mai multe întâlniri cu primăria, în care solicita o altfel de acțiune a autorităților în ceea ce privește mai ales intervenția autorităților la spațiile verzi, atunci când se intersectează cu un șantier.
Gestionarea spațiilor verzi – știința despre lucruri vii
Gestionarea spațiilor verzi într-un oraș este o știință ce implică o muncă atât creativă, cât și una cu „lucruri vii”. Despre asta ne spune Mariana Șeremet, directoarea Asociației „Grădina Moldovei”. Mariana a studiat domeniul arhitecturii peisagistice în Belgia, și s-a întors acasă unde activează deja în cadrul societății civile.
„Vorbim despre ceva viu care necesită careva cunoștințe și o abordare specifică în acest sens. Plantezi un pom astăzi, îți pare mic și că nu ocupă mult spațiu și respectiv se pune prea des, dar peste 10 ani problema e că încurcă, sau că trebuie de tăiat pe viu foarte serios. Sunt niște momente mult mai sensibile pentru că tu lucrezi cu un material viu”, ne spune aceasta.
În Chișinău de gestionarea Spațiilor verzi se ocupă Î.M. „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi”. Instituția are însă o problemă – nu are atribuțiile clar reglementate. Deși teoretic ar trebui să se ocupe strict de parcuri și anumite fâșii verzi de pe marginea drumurilor, instituția este nevoită să reacționeze la problemele răsărite peste noapte și nu are capacitatea să creeze o strategie de lungă durată pentru cum ar trebui să arate vegetația Chișinăului.
Andrei Grafov, director adjunct la Spații Verzi, ne spune că în prezent instituția se concentrează pe mai multe domenii, dar cel mai mult le ocupă îndeplinirea cererilor venite de la locatari în privința copacilor problematici. Iar unde nu sunt locatari, instituția singură are grijă de identificarea acestor copaci. „Noi acuma punem accent pe defrișarea arborilor uscați și a celor ce prezintă potențial pericol. Noi asigurăm siguranța în primul rând și aspectul acestui oraș”, spune Grafov.
Problema plopilor
Cei mai „periculoși” arbori din oraș sunt plopii. Pe lângă puful din luna mai de care se plâng tare mulți cetățeni, aceștia au devenit cu timpul și periculoși.
„Marea majoritate a plopilor, starea fitosanitară este deplorabilă. Măduva este putredă, ceea ce vizual nu arată”, spune Grafov. Pentru a determina starea unui arbore se folosește un dispozitiv special.
Vlad Vengher, inspector „Spații Verzi”: Dispozitivul se numește Arbotom SRS5. Cu ajutorul lui observăm starea de putrefacție a măduvei. De obicei îl folosim la arbori masivi, la arborii de specie moale, în cazul plopul. El în exterior are un coronament verde, dar în urma examinării cu dispozitivul dat observăm că măduva e într-o stare avansată de putrefacție ceea ce prezintă un potențial pericol asupra cetățenilor, imobilelor din jur ”.
După examinare, se întocmește un act, apoi se depune la Agenția de Mediu și deja Agenția se expune în termen de 20 de zile lucrătoare, cu un răspuns, care este o autorizație, un act permisiv care le dă dreptul să defrișăm arborele dat.
Astfel de lucrări sunt însă doar o mică parte din activitatea instituției. Pentru că instituția este prinsă, potrivit conducerii într-o rutină de examinare a cererilor.
Andrei Grafov, director Adjunct Spații Verzi: „Noi examinăm arborii în marea lor majoritate în conformitate cu cererile. Mai mult, cereri sunt din interiorul cartierelor, cu diverse probleme, ramuri bat în geam, arborii sunt prea înalți, arborii sunt prea joși .. umbresc”.
Exact ca în cazul de mai sus, cererea se examinează, apoi trece un lung proces de verificări în teren, corespondențe cu alte instituții. Însă, dacă trece un an de la depunerea cererii, întreg procesul trebuie reluat. Copacul în tot acest timp, cât rămâne în picioare, continuă să fie – ori un pericol, ori un deranj.
Problema de la fața locului
Dar uneori, chiar după un lung proces birocratic, copacii nu pot fi tăiați din cauza conflictelor de la fața locului. S-a întâmplat deja a doua oară cu un molid, din sectorul Botanica. În manieră posibilă doar în Chișinău, locuitorii de la primul etaj se plâng de faptul că unele crengi ale copacului provoacă crăpături în „pristroika” acestora (anexa acestora) aflată la primul etaj. Inspectorii au venit, au constatat că acest pom e la vârsta de maturitate, a depășit cu mult înălțimea celor 5 etaje ale „hrușciovcei” – deci – tăiem. Așa spun toate actele.
Gheorghe Moldovanu, Maistru, „Spații Verzi” „Copacul este pornit la înclinație. Se vede vizual. Vârsta este înaintată. O parte din locatari dorește de tăiat, o altă parte nu dorește. Suntem în conflict, și au fost stopate lucrările”
Cea de a doua tentativă eșuată, după ce una similară a avut loc cu o lună în urmă începe banal. Muncitorii se adună, montează macaraua, înting brațul, se urcă un muncitor cu drujba și dă jos mai multe crengi. Imediat însă se adună un grup de vecini care trăiesc la etajele superioare, și desigur că „țin la umbra lor”.
Lucrările de tăiere a crengilor se opresc brusc, după ce un bărbat de vârstă mijlocie în șlapi și pantaloni scurți, pe o vreme de 5 grade cu plus se plasează la rădăcina copacului. Brusc, vin și alții și începe scandalul. Pe de o parte sunt cei care vor să fie tăiat – vecinii de la etajul 1 și muncitorii de la Spații Verzi. De cealaltă parte vin vecinii de la etajele superioare, care vor umbră. Este chemată poliția, iar lucrurile ulterior se liniștesc după ce pleacă mașina Spații Verzi.
Gheorghe Moldovanu, Maistru, „Spații Verzi”: „Ar fi bine ca persoanele responsabile, care se împotrivesc acestei tăieri ei singuri să plătească aceste despăgubiri. – Dar în cazul dat, tot Spații Verzi este responsabil? Da, dacă este conflict, noi nu putem efectua lucrările. Dacă nu efectuați lucrările, Spații Verzi este vinovat? Da, din cauza că noi nu efectuăm lucrările la timp.”.
Ce soluții sunt
Mariana Șeremet, directoare Asociația „Grădina Moldovei” spune că totul începe de la un inventar al spațiilor verzi.
„În primul rând ar trebui să existe un inventar la tot ce există plantat în Chișinău. Că-i copac solitar într-un parc, care are 100 și ceva de ani, că-i alee frumoasă, un ansamblu de x plante, de aceeași specie care crează un ansamblu peisager, cu rol sentimental. Că este un spațiu anumit. Toate acestea ar trebui inventariate – vârsta pomilor, care și în ce stare sunt bineînțeles și însuși specia”, spune aceasta.
După care, ar urma plantarea copacilor și ținerea la evidență a tuturor, pentru a nu avea situații în care aceștia cresc în calea căilor de comunicații. „Conform acestui inventar tu știi tot patrimoniul vegetal în ce stare este și respectiv îți poți programa acțiunile”, a precizat ea.
Andrei Grafov director Adjunct Spații Verzi spune că una din principalele probleme este volumul de lucru foarte mare al cererilor din interiorul cartierelor. „O să mergem în secția inspectorat și o să vă arăt câte autorizații avem și câte acte fitosanitare. Procesarea acestor date și publicarea acestor date practic reduc la maxim activitatea celor responsabili”, a mai spus acesta.
Până la urmă, concluzia vine de la Iulia Panici, pe care am menționat-o la începutul acestui material: „Chișinăul nu este din punct de vedere arhitectural foarte frumos, și foarte multe construcții făcute mai ales în ultimele decenii lasă de dorit sub aspectul estetic, copacii sunt cei care oferă o aparență mai frumoasă”
