Acum 45.500 de mii de ani în urmă, câțiva strămoși de ai noștri făceau printre primele „opere de artă” ale omenirii. Se întâmpla pe insula Sulawesi din arhipelagul Indoneziei. Imaginea cuprinde un desen al unui mistreț, iar descoperirea făcută în 2017 a fost datată în sfârșit, în primele zile ale lui 2021.
„Mistrețul din Sulawesi, pe care l-am găsit în peștera din Leang Tedongnge este cea mai veche reprezentare artistică din câte știm noi”, a spus Adam Brumm, din cadrul Centrului pentru Cercetarea Evoluției Umane, al Universității Griffith din Australia.
Potrivit DW, desenul mistrețului are 136 de centimetri lățime și 54 de centimetri înălțime. Are mărimile naturale ale unui mascul al speciei la vârstă matură. Totodată, pentru că aceste desene au fost făcute cu mâna, „pictorul” folosind palma sa pentru a face acea reprezentare grafică, poate cea mai importantă informație sunt reziduurile ADN lăsate de acesta, care ar conține informații prețioase referitoare la oamenii care trăiau în acea perioadă.
Mistrețul în imagine s-ar afla în confruntare cu alți doi mistreți, care însă au dispărut de-a lungul timpului din imagine.
Recordul celei mai vechi picturi rupestre era deținut până la imaginea cu mistrețul de altă imagine descoperită în altă peșteră de pe insula Sulawesi, Indonezia. Conținea mai multe scene cu vânători și era făcută, potrivit savanților, cu 2000 de ani mai devreme decât cea descoperită recent.
„Autorii acestei imagini erau moderni, chiar la fel ca noi. Ei aveau capacitatea și uneltele să facă orice pictură doreau”, a explicat savanta Maxime Aubert, care a lucrat la determinarea datei imaginii.
Impactul acestei descoperiri
Aceste tipuri de imagini ajută savanții să stabilească mai clar modul cum specia noastră s-a răspândit pe pământ. Se știe că primii Homo Sapiens ar fi existat pe continentul African, acum 200 de mii de ani. Treptat aceștia s-au răspândit și în alte părți ale globului. Acum 65 de mii de ani, potrivit savanților, homo-sapiens ar fi ajuns pe continentul Australian. Pe continentul American aceștia ar fi ajuns abia cum 10 mii de ani.
Astfel, arhipelagul Indonezian a servit, cel mai probabil, o punte terestră a reprezentanților speciei noastre la acea etapă.
Decoperiri arheologice din 2020
Egiptul, Ierusalimul, Atena și orașul antic Pompeii au fost scenele celor mai fascinante descoperiri arheologice în anul 2020.
În Egipt, la 30 de km sud de Cairo, în necropola fostei capitale imperiale Egiptene, Memphis, Saqqara, au fost descoperite în luna septembrie și octombrie cercetătorii au descoperit mai multe sarcofage de lemn, decorate cu cele mai vii culori. Cele peste 60 de sarcofage datează de acum 2500 de ani.
Situl arheologic al orașului antic Pompeii, aflat la sud de Napoli surprinde din nou lumea cu noi descoperiri. De această dată, arheologii au descoperit un anumit „stand de fast-food”, poreclit de aceștia. Acest tip de tejghea antică, numită „thermopolia”, păstra mâncarea caldă iar anumite tipuri de bucate erau vândute rezidențelor.
În urma erupției vulcanului Vezuviu din 24 august 79 d.Hr., la numai o zi după sărbătoarea numită Vulcanalia, închinată zeului Vulcanus, orașul Pompeii a fost distrus și acoperit de un strat gros de cenușă și piroclastite. Abia în anul 1748 a fost redescoperit întâmplător, după ce mai întâi Herculaneum, o altă localitate distrusă de aceeași erupție a Vezuviului, fusese descoperită în 1738. Cercetările arheologice au scos la iveală o imensă cantitate de informații detaliate despre viața citadină în Imperiul Roman la culmea dezvoltării sale. În prezent, Pompeii este una dintre cele mai importante atracții turistice ale Italiei.
În Ierusalim a fost descoperită o parte din zidul orașului din perioada regelui Irod și cea bizantină. Descoperirea confirmă că orașul antic era mult mai mic decât se credea. Orașul, fiind socotit drept sacru de 3 trei religii mari – creștinism, iudaism și islamism, are o istorie lungă, fiind de-a lungul timpului multe straturi arheologice.
În Atena muncitorii la o rețea de canalizare au descoperit întâmplător capul unei sculpturi a zeului grec antic Hermes. Experții estimează că acest cap ar putea data din secolul 3 sau 4 al erei noastre.
