Un ghid despre Managementul Cunoașterii (MC), un proces de gestionare a cunoștințelor și a soluțiilor la problemele societăților contemporane, a fost elaborat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Acesta este adresat instituțiilor de cercetare și inovare și universităților, angajate în producerea de cunoștințe și soluții. Scopul documentului este de a ajuta mediul de cercetare și inovare la implementarea programelor MC.
Ghidul este structurat în trei capitole, unde este definit conceptul de MC, descrisă evoluția MC și realizată o sinteză a cadrului teoretic. Într-un alt capitol sunt descrise etapele care trebuie parcurse de către instituțiile ce intenționează să implementeze programe de MC. Ultimul capitol evidențiază factorii care pot conduce la succesul sau eșecul implementării MC.
Ghidul ne spune că anumite corporații transnaționale, agenții guvernamentale și instituții internaționale implementează diferite programe de MC în vederea creșterii eficienței și competitivității organizaționale într-un mediu global în schimbare rapidă. Programe de MC au fost implementate deja în mari companii din sectorul privat. MC poate asigura creșterea productivității, eficienței și competitivității organizațiilor. S-a constatat că implementarea MC a devenit uzuală în domeniul financiar-bancar și de asigurări, în sectorul medical și cel militar, în transporturi și telecomunicații, în protecția socială sau în diverse agenții guvernamentale. Multe agenții, cum este cazul USAID și GIZ, Banca Mondială, PNUD și IFAD, implementează diferite strategii de MC. Tot mai multe universități din Asia de Sud-Est sau instituții de cercetare din domeniul agricol din Africa, optează pentru diverse tehnici și programe de MC.
Potrivit ghidului, MC este important pentru mediul academic și instituțiile de cercetare din perspectiva inovației, accelerând producerea și diseminarea de cunoștințe, dar și din perspectiva stimulării colaborării și schimbului de cunoștințe între cercetători, proces care contribuie la creșterea eficienței și productivității. S-a constatat că instituțiile și departamentele de cercetare din cadrul universităților care implementează programe de MC au un avantaj comparativ față de instituțiile similare care nu implementează asemenea programe. Acestea au dezvoltat o cultură prietenoasă în raport cu cunoașterea, prin creșterea nivelului de inovare și dezvoltarea produselor mai calitative.
Potrivit ghidului, MC nu este altceva decât găsirea celui mai bun mod de a identifica, genera și exploata cunoașterea. Factorii care au contribuit la dezvoltarea MC sunt globalizarea, competiția și tehnologia. MC reprezintă un fenomen complex care se desfășoară pe fundalul culturii organizaționale și este articulat pe trei elemente: oamenii, pentru a stimula și alimenta partajarea/transmiterea și utilizarea cunoștințelor; procesele sau metodele de a identifica, genera, captura și partaja cunoștințe și; tehnologia pentru a stoca și a face cunoștințele accesibile, precum și pentru a permite interacțiunea dintre oameni.
Ghidul spune că MC reprezintă un demers strategic și necesită resurse umane, financiare și timp. Decizia de a implementa MC trebuie să fie una asumată și adoptată la cel mai înalt nivel, de către conducerea organizației sau de către fondatori. Decizia presupune angajamentul de cultivare a unei noi culturi organizaționale și a unor noi relații interumane. Primul pas este evaluarea stării actuale a organizației din perspectiva cunoașterii și, în baza evaluării, definirea scopului și obiectivelor. Printre cele mai des invocate beneficii ale MC sunt: creșterea transparenței și facilitarea găsirii informațiilor și resurselor relevante; captarea cunoștințelor tacite și codificarea acestora în cunoștințe explicite; promovarea învățării pe parcursul întregii cariere; permiterea unor decizii mai bune și mai rapide; reutilizarea ideilor, documentelor și expertizei; evitarea efortului redundant și comiterea acelorași greșeli de două ori; comunicarea profundă și rapidă a informațiilor importante; furnizarea de metode, instrumente, șabloane, tehnici și exemple; punerea la dispoziție pe scară largă a expertizei rare; sporirea conectivității rețelei; stimularea inovației și creșterii etc.
Practica internațională în implementarea MC atestă atât succese, cât și eșecuri. Unele studii empirice susțin că rata eșecului este de aproximativ 50%, iar numărul ar putea fi chiar mai mare dacă eșecul ar fi definit mai larg, prin includerea și a programelor care nu s-au ridicat la înălțimea așteptărilor. Lipsa unei Strategii de MC fezabile și echilibrate, care să acopere toate componentele: oamenii, procesele și tehnologia și să fie implementată etapizat, este de cele mai multe ori cauza eșecului, invocată de către majoritatea cercetătorilor sau a consultanților din domeniu. De asemenea, devine tot mai evidentă lipsa unei culturi prietenoase cu cunoașterea. Digitalizarea, dezvoltarea Inteligenței Artificiale și schimbarea culturii comunicării între oameni, cu care a debutat secolul XXI, aduce noi provocări pentru implementarea programelor MC.
Ghidul „Managementul Cunoașterii” a fost elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea managementului cunoștințelor pentru o mai mare eficacitate a dezvoltării în Orientul Apropiat, Africa de Nord, Asia Centrală și Europa (SKiM)”, implementat de către Centrul internațional de cercetare agricolă în zonele uscate (ICARDA) și finanțat de Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD).
