„Dorul” nu se traduce. Cuvintele din limba română care nu au echivalent direct

Isometric Flat Vector Concept of Literature Reading, Language Learning, Searching Through Dictionary, Vocabulary Development.

De câte ori ți s-a întâmplat să vorbești, în altă limbă, cu cineva care nu cunoaște limba română, și să te blochezi la un cuvânt, deoarece nu îi găseai un echivalent potrivit?

Limba română, ca și orice limbă, are și ea cuvinte intraductibile sau cuvinte care își pierd acea chimie pentru care sunt de obicei folosite. 

În acest sens, la sfârșitul secolului XX, UNESCO a realizat un Dicționar internațional de termeni literari cu o serie de cuvinte care nu se traduc. Acolo se regăsesc și trei cuvinte în română: „dor”, „doină” și „colindă”. Atunci, filosoful și scriitorul român Constantin Noica s-a întrebat de ce au fost alese atât de puține cuvinte și de ce printre acestea nu sunt incluse și cuvinte precum:  „lămurire”, „sinea”, „întru”, „împielițare”.

Această întrebare ne-am pus-o și noi și am făcut o listă de cuvinte românești fără echivalente în alte limbi.


DOR, doruri, s. n. 1. Dorință puternică de a vedea sau de a revedea pe cineva sau ceva drag, de a reveni la o îndeletnicire preferată; nostalgie. 

DOINĂ, doine, s. f. Specie a liricii populare și a folclorului muzical românesc, care exprimă un sentiment de dor, de jale, de revoltă, de dragoste etc., preluată și de poezia cultă.

COLÍNDĂ, colinde, s. f. 1. (În vechile tradiții populare) Cântec tradițional de Crăciun, pe care-l cântă copiii umblînd în cete din casă în casă.

LĂMURÍ, lămuresc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A ajuta pe cineva să înțeleagă sau a înțelege, a ajunge să înțeleagă ceva. Refl. recipr. A ajunge la o concluzie, la înțelegerea unui lucru în urma unei discuții în care s-au dezbătut aspectele neclare, contradictorii.

SÍNEA s. f. art. invar. (Numai în expr.) În sinea mea (sau a ta etc.) = în propria conștiință, în eul propriu, în gând. 

ÎNTRU prep. În. Arată (starea sau) acțiunea în interiorul unui spațiu.

ÎMPIELIȚÁ, împielițez, vb. I. Refl. (Înv.) A se întrupa, a se incarna.

NĂDÉJDE, nădejdi, s. f. Încredere sau convingere că ceea ce faci ori dorești se va realiza; speranță, nădăjduire; încredere în sprijinul, în ajutorul cuiva sau a ceva, certitudine că cineva sau ceva va fi favorabil, de ajutor

VÓIE, voi, s. f. 1. Voință, vrere, intenție.  Loc. adv. Cu voie sau cu voia (cuiva) = intenționat, din proprie inițiativă, dinadins. Fără (de) voie sau fără voia mea (ori ta, sa etc.) = involuntar, neintenționat. Peste voia… = împotriva voinței cuiva. De voie, de nevoie sau cu voie, fără voie = vrând-nevrând. (Înv.; în sintagma) Voie vegheată = bunăvoință; p. ext. protecție, favoare.

STINGHÉR, -Ă, stingheri, -e, adj. 1. Care este doar ici și colo; izolat, răzleț, singur. Care se simte undeva străin, dezorientat, stânjenit. 2. Care a rămas fără pereche; desperecheat.

VRÉDNIC, -Ă, vrednici, -ce, adj. 1. Harnic, iute, cu rost la treabă. Capabil, destoinic. 2. Demn de.., care merită să…, căruia i se cuvine pe drept ceva.

MĂRȚIȘÓR, (1) mărțișoare, s. n., (3, 4) mărțișori, s. m. 1. S. n. Mic obiect de podoabă legat de un fir împletit, roșu cu alb, care se oferă în dar ca semn al sosirii primăverii, mai ales femeilor și fetelor, la 1 martie.

ÎNFIRIPÁ, înfiripez, vb. I. 1. Tranz. A alcătui ceva din elemente puține, disparate sau necorespunzătoare; a înjgheba.  Refl. Fig. A lua naștere, a prinde consistență.

Sursa: dexonline.ro

Studentă la jurnalism în Cluj, a înțeles că mai bună învățătură decât practica nu există și nici mai bună redacție decât Moldova.org nu-i. Și da, chiar o cheamă Eugenia Wetz și are origini poloneze.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.