Linkuri accesibilitate

Maia Sandu, un mandat cu multiple provocări


Președinta Maia Sandu își începe mandatul în condiții dificile din punct de vedere politic și mai ales în plină criză sanitară care zguduie Republica Moldova.

Statistica îmbolnăvirilor pare să mai fi scăzut, însă explicația acestui aparent recul al epidemiei ar putea să fie una simplă, contrazicând optimismul unora.

Pe durata sărbătorilor de iarnă, care la moldoveni se întind pe două săptămâni, pe stil nou și pe stil vechi, e de presupus că s-au făcut mai puține testări. În același timp, veștile legate de dispariția unor personalități ale vieții culturale și publice – oameni răpuși de coronavirus – s-au ținut lanț în ultimele săptămâni.

Cu un guvern tehnic decimat de plecarea intempestivă – „dezertarea”, cum au spus unii politicieni și comentatori – a fostului prim-ministru Chicu și a câtorva miniștri, inclusiv a celui de la Sănătate, care au refuzat să-și exercite până la capăt interimatul, demersul prioritar al președintei Maia Sandu este să insiste pe începerea procesului de vaccinare a populației, având ca exemplu țările europene. Oficiali din branșa medicală ne asigură că vaccinarea va începe în luna februarie. Rămâne de văzut dacă și dozele de vaccin vor sosi la timp, dacă vom avea condiții de păstrare și echipe competente care să efectueze procedura în condiții de siguranță, în conformitate cu protocolul consacrat.

Pe lângă cele 200 de mii de doze de vaccin promise de președintele Klaus Iohannis pentru cetățenii din Republica Moldova, președinta Maia Sandu, cu buna ei reputație în fața partenerilor noștri externi, poate facilita obținerea și altor cantități importante de vaccin din partea Uniunii Europene sau a unor țări-membre aflate în avangarda acestui proces. La situația economică și sanitară precară din Moldova trebuie să cerem ajutor din străinătate pentru a salva viața și sănătatea concetățenilor noștri.

Deocamdată, cum spuneam, imaginea bună pe plan intern și internațional a Maiei Sandu, ca lider politic reformist și integru, este singurul atu al Republicii Moldova în dialogul cu Occidentul.

După vizita președintelui României la Chișinău din 30 decembrie 2020, încărcată de valoare simbolică, „frățească” (apud Maia Sandu), și anunțând un solid program de asistență medicală și economică pentru Republica Moldova, întâlnirea de la Kiev dintre Maia Sandu și Volodymyr Zelenskyy vine să repare din ceea ce a mai distrus Dodon, și anume relația cu vecinii Republicii Moldova: România și Ucraina.

„Apreciem faptul că președinta Maia Sandu susține suveranitatea și integritatea noastră teritorială și nu se teme să afirme că peninsula Crimeea aparține Ucrainei” – declara șeful statului ucrainean ieri, 12 ianuarie, cu ocazia primei vizite în străinătate de la preluarea mandatului a doamnei Maia Sandu.

Spre deosebire de Dodon, subordonat Kremlinului, într-un mod jenant și poate chiar penal din punctul de vedere al siguranței naționale, Maia Sandu are curajul să spună lucrurilor pe nume, pentru că este un om liber care își exprimă deschis convingerile democratice.

Subiectele legate de anexări teritoriale și conflicte separatiste, în Moldova și în Ucraina, reprezintă principala afinitate a celor două state, supuse agresiunii și presiunilor rusești. La fel și preocuparea pentru apropierea de Uniunea Europeană și de structurile euroatlantice. Să amintim de asemenea marile oportunități economice și comerciale, ignorate deliberat de fosta administrație de la Chișinău, care a preferat, de pildă, să întrerupă contractul de livrare de energie electrică semnat cu ucrainenii și să dea prioritate centralei de la Cuciurgan, controlată de Tiraspolul separatist.

Pe lângă afinități și interese comune, între Chișinău și Kiev există și divergențe ce trebuie discutate, cum ar fi de pildă situația ecologică din bazinul râului Nistru, acolo unde Ucraina își propune construirea unor baraje hidroelectrice care vor afecta asigurarea cu apă potabilă a Chișinăului și a Republicii Moldova pe ansamblu. Apoi, situația unor proprietăți ale statului moldovean de pe litoralul Mării Negre sau drepturile comunității române din Ucraina, amenințate de controversata lege a educației de la Kiev, menită să reducă învățământul în limbile minorităților naționale.

Moldova are de partea sa România și Uniunea Europeană

Sunt probleme delicate și nu tocmai lesne de abordat pentru Republica Moldova, cu statutul său atât de… „mototolit”, atât de vulnerabil, dar este important că dialogul a început, iar în relația cu Ucraina, care trebuie construită cu multă rigoare, Moldova are de partea sa România și Uniunea Europeană. Au răsunat cu ocazia vizitei Maiei Sandu la Kiev și o serie de revendicări care făceau apel la memoria, la „rănile” istoriei. Dialogul cu Ucraina trebuie abordat pragmatic și realist, cu înțelepciune și răbdare, pornind de la datele prezentului, avem foarte multe de recuperat în relația bilaterală, după decenii de neglijență, indiferență și corupție.

În mod cert, vizitele externe ale președintei Maia Sandu – și vor urma, desigur, și deplasări la Bruxelles și în alte capitale importante ale Uniunii Europene – vor consacra un început de înnoire a Republicii Moldova, la capătul unei perioade nefaste, de guvernare oligarhică, de jaf și trădare a intereselor naționale.

Pe de altă parte, demersurile internaționale ale doamnei Sandu și programul său de reforme, pentru a avea coerență și a produce rezultate, trebuie susținute de o bună politică internă. Or, tocmai aici sunt marile semne de întrebare ale începutului de an.

Se poartă o dezbatere în jurul modalităților de dizolvare a parlamentului și de provocare a alegerilor anticipate. Partidele reformiste, aflate în opoziție, au de înfruntat dorința de putere și impunitate a deputaților din alianța neformalizată Dodon-Plahotniuc-Șor, care declară că sunt pentru anticipate dar fac totul pentru a zădărnici acest demers.

Forțele reformiste au de înfruntat, de asemenea, inerția unor instituții ale statului. Procuratura generală, de pildă, aflată sub un tir intens al criticilor, tergiversează instrumentarea unor dosare de răsunet: afacerea Bahamas, de finanțare ilegală a partidului socialiștilor, laundromat-ul rusesc, miliardul furat și pedepsirea vinovaților… Când i se cere socoteală pentru inacțiune și complicitate cu foști pușcăriași puși în libertate, procuratura dlui Stoianoglo invocă presiuni politice, atacuri la independența instituției. O „independență” pe care și-o regăsește, subit, doar când i se cere să-i ancheteze pe marii corupți – politicieni, raideri, bandiți cu gulerașe albe.

În pofida faptului că mereu ne asigură că muncește din greu, cerând ca nimeni să nu se amestece în activitatea ei, procuratura generală este de o ineficiență crasă, pentru că cei care trebuie să răspundă pentru diverse scheme criminale se complac în studiouri TV, povestindu-ne cum alții, nu ei!, au prădat Moldova.

Această inerție și chiar sabotaj supără pe toată lumea – partide proeuropene, mass-media, partenerii externi, poporul aruncat în sărăcie și pandemie, popor care vrea să i se facă dreptate.

Atâta timp cât în parlament nu s-a conturat o soluție pentru anticipate, iar curățarea clasei politice, rezultată din alegerile orchestrate de Dodon și Plahotniuc, se amână, președinta Maia Sandu rămâne singurul centru de putere legitimă care oferă speranță de schimbare în Moldova.

  • 16x9 Image

    Vitalie Ciobanu

    Sunt scriitor și jurnalist. Colaborez cu Europa libera de 23 de ani în calitate de comentator. Începând cu iunie 2023 realizez podcastul „Cultura la frontieră”. Vreau prin această emisiune să punem în valoare artiștii, scriitorii, oamenii de creație din Republica Moldova, să vorbim despre opera lor, să-i descifrăm înțelesurile, să o plasăm într-un context mai larg, național și european. Acest produs sper să continue tradiția emisiunilor culturale ale Europei libere, în condiții noi, în era tehnologiilor digitale.

Previous Next

XS
SM
MD
LG