„Ești prea grasă! Emilia, tu trebuie să slăbești”; „Tu nu ești pe atât de frumoasă pe cât crezi”; „Trebuie să încetezi să te comporți că tu ești mai bună decât toți” sunt mesaje pe care le-a primit Emilia când avea 13-14 ani. Toate aceste mesaje au venit online, de pe profiluri anonime. Ele au dus la depresie, iar astăzi aceste mesaje nu au dispărut din capul ei.
„Eu mereu cumva am fost outcast (din afara unui grup social) la școală. Am fost prima de la mine din clasă care asculta muzică mai diferită: eu ascultam rock când toți ascultau rap rusesc. Am avut și o perioadă în care eram un pic emo și, mă rog, lumea se uita diferit la mine. Respectiv, contul de pe ask.fm le-a oferit oamenilor care credeau că sunt ciudată oportunitatea să-mi spună asta anonim, fără să-și asume diferite riscuri”, povestește Emilia, o tânără de 20 de ani. Astăzi, ea are curajul să spună ce este greșit online, să vorbească despre bullying, ură și alte forme de abuz care pot avea loc online și în care victime pot fi copiii.
Toate astea le-a simțit acum 6 ani și, împreună cu „neadaptarea cu colegii și profesorii”, aceste abuzuri au determinat-o să se adreseze la psiholog.
În situația Emiliei se află fiecare al patrulea elev din Republica Moldova sau, cel puțin, a fost martor la bullying. Totuși, lucrurile pot deveni încă mai grave. Specialiștii anunță că pandemia i-a determinat pe cei mici să petreacă foarte mult timp pe internet și să fie supuși abuzurilor de orice fel, inclusiv sexuale, în mediul online.
Am decis să scriem despre acest subiect văzând cum pe internet circulă videouri cu conținut sexual sugestiv făcut de un copil de 11 ani. Nu au întârziat să apară comentarii „dă-ți chiloții jos”; „părinții ar trebui să te omoare pentru ce faci” și altele.
Nu vom da detalii despre copilul implicat în această situație, pentru a nu continua lanțul stigmatizării, dar și pentru că acest caz este deja luat în vizor de autorități, părinți și asociații de profil care încearcă cu disperare să găsească o soluție.
Am discutat cu toți cei implicați despre ce se poate face în astfel de cazuri și despre cine este responsabil atunci când un copil, încurajat sau abuzat de utilizatorii de internet, continuă să se expună, la propriu și la figurat.
În continuare, îți explicăm de ce conținutul sexual sugestiv produs de minori este periculos și cum pot mesajele în care sunt hărțuiți să îi afecteze pe copii.
Pierderea încrederii în părinți
Și Emilia a vorbit pe Social Media despre cazul copilului de 11 ani. „Dacă vouă vi se pare normal și sănătos să faceți glume pe seama copilului despre cum dansează, despre cum mama l-a prins [când dansează], you are sick (trad: „sunteți bolnavi”), pentru că asta asta nu este normal. Hărțuirea cibernetică și mesajele voastre «sinucide-te»; «ești un pozor (trad: „rușine”) pentru familia ta» nu o schimbe absolut situația și nu o să se oprească din ceea ce face”. Deși autoritățile și părinții știu despre copilul de 11 ani și despre pericolul căruia se expune, încă nu a fost găsită o soluție pe acest caz. Cu toții sunt, însă, conștienți că pandemia a accentuat și mai mult problema copiilor expuși riscurilor în mediul online.
Bullyingul reprezintă un comportament repetat și intenționat prin care agresorul își rănește, persecută și intimidează victima prin diferite forme: verbal, emoțional, relațional și fizic.
Elena Botezatu este directoarea Programului Copii din cadrul Centrului Internațional „La Strada”. Centrul colaborează cu autoritățile în cazurile raportate pe platforma pentru copii siguronline.md pentru a ajuta copiii aflați în situații de risc. „În 2020, am avut un număr de trei ori mai mare de adresări pe portalul siguronline.md decât în 2019. Asta este o consecință directă a faptului că mai mulți copii au fost conectați online, mai mult timp conectați și respectiv nefiind pregătiți, neștiind despre riscuri, s-au expus diferitor pericole. Am înregistrat un număr de 2 ori mai mare de cazuri de abuz sexual în mediul online care au fost raportate pe portalul siguronline.md”.
544 adresări pe siguronline.md în 2019
1 889 adresări în 2020
Faptul că au petrecut mai mult timp online când părinții au fost la muncă, le-a permis unor copii să facă mai mult conținut sexual sugestiv pe internet. Daniel Mazepa, șef de secție la Inspectoratul General al Poliției, povestește că dacă înainte polițiștii își făceau conturi pe Facebook și Odnoklassniki ca să cerceteze anumite cazuri, acum s-au mutat pe Instagram și Tiktok. „Copilul vrea să iasă în evidență, prin asta obținând cât mai multe like-uri și comentarii pozitive. El nu conștientizează neapărat urmările comportamentului lui. Dar în mediul online sunt voyeur-iștii care primesc plăcere când văd etalarea corpurilor minorilor. Sunt unii care se mulțumesc doar cu vizualizarea, iar alții încearcă să iasă la contact”, povestește polițistul.
Un sondaj din Marea Britanie a constatat că aproape 60 la sută dintre copiii de 12 ani și un sfert dintre cei cu vârsta de 10 ani au transmis live folosind aplicații care permit înregistrarea persoanelor mai mari de 13 ani.
De ce totuși copiii fac videouri în care dansează senzual și își etalează corpurile? Ar putea fi o soluție ca părinții să le ia telefonul și să limiteze total accesul la internet? Elena Botezatu spune că fiecare categorie de vârstă urmărește scopurile ei. Copiii de până la 10 ani creează aceste materiale pentru că ar vrea atenție și să fie populari. La categoria de vârstă mai mare, la preadolescenți și adolescenți, materialele în care apar în ipostaze indecente sunt făcute pentru a fi, mai degrabă, transmise în discuții private cu persoanele în care sunt fie în relații de prietenie, fie de iubire. „Ei consideră expedierea de fotografii ceva ok într-o relație, un fel de intimitate și deseori o fac la solicitarea persoanei cu care comunică online”. Potrivit specialistei, părinții nu trebuie să le „aresteze” telefonul, pentru că copiii oricum o să găsească alte metode de a publica pe internet ce vor și vor pierde încrederea în părinți.
Nici Codul Contravențional și nici Codul Penal nu responsabilizează părintele dacă copilul produce material sexual sugestiv;
Se pedepsesc oamenii care hărțuiesc online un minor (dacă hărțuitorul e minor, se pedepsesc părinții);
Se pedepsesc mesajele cu conținut sexual la adresa minorilor;
Se pedepsește păstrarea și transmiterea imaginilor cu conținut sexual explicit.
De la un dans online la șantaj poate fi un singur pas
Ce facem dacă copilul deja a publicat online conținut sexual sugestiv? Specialiștii recomandă să-l raportăm pe platforma unde a fost publicat. În al doilea rând, părintele, tutorele sau un cadru didactic are rolul să ghideze copilul, să-i explice eventualele consecințe dacă mai publică asemenea conținut. „Să-i explice cum asta urmează să-i afecteze imaginea și reputația lui. Asta poate să-i creeze probleme când va ajunge la facultate sau când urmează să se angajeze. Un adult trebuie să-l facă pe copil să înțeleagă că asta îi poate dăuna și să îl determine să nu mai facă asemenea conținut”, explică Elena Botezatu.
31 de cauze penale privind abuzul și exploatarea sexuală în internet a copiilor au fost inițiate de la începutul anului 2020
„Poate nu e neapărat să iasă la contact fizic, e suficient ca copilul să creadă că de partea cealaltă este un băiețel pe care-l simpatizează. Pentru copilul care are încă egoul și personalitatea în dezvoltare, e suficient două cuvinte de laudă, trei inimioare și o declarație de dragoste că copilul scoate totalmente garda, renunță la barierele filtrului de percepție. Cel cu intenții rele primește în schimb fotografii cu corpul minorului dezgolit, în care i se văd organele genitale și aici situația se transformă în articolul din Codul Penal care se referă la pornografie infantilă”, spune Daniel Mazepa, făcând referire la cazuri care au avut loc în realitate și la care a lucrat împreună cu alți polițiști.
„Abuzul sexual online e la fel de traumatizant ca un viol în realitate”, specifică Elena Botezatu.
Polițistul Daniel Mazepa ne asigură: „ceea ce se întâmplă online are termen de păstrare aproape veșnic. Dacă ai publicat un video indecent și apoi l-ai șters, cu siguranță cineva a făcut deja o copie”. Dacă asta deja s-a întâmplat și cineva îți șantajează copilul, atunci trebuie să apelezi la poliție sau să raportezi pe portalul siguronline.md. În primul rând, este foarte important să nu ștergi nimic, niciun comentariu, nici o fotografie, să nu blocăm niciun cont, să nu ștergem niciun profil. Din contra, trebuie să facem fotografii la acele comentarii ca să avem dovezi pentru învinovățire la judecată.
Amprenta
„Îmi este grijă de ce se întâmplă cu copiii pe internet, pentru că chestiile acestea rămân ca o amprentă…”, spune Emilia. O interesează pentru că are o soră mai mică de 15 ani, dar și pentru că a avut depresie după ce primise mesaje precum că ar fi „un waste of space (trad: „o irosire de spațiu”) la noi pe planetă, mai bine te arunci de pe acoperiș”.
Totuși, sora Emiliei a fost mai norocoasă. Pe lângă instruirea pe care a primit-o și ea și sora de la părinți despre ce facem și ce nu facem pe internet, Emilia a avut grijă de ce conținut consumă sora mai mică, la ce se uită, ce fel de mesaje primește uneori.
Părinții le-au învățat pe ambele ce este internetul, nu le-au lăsat pe fete să-și facă conturi pe rețelele sociale până pe la 12-13 ani, despre care sunt riscurile internetului, așa cum recomandă poliția și specialiștii în siguranța copiilor pe internet. „Dacă nu cunoști persoana care îți trimite cerere de prietenie în realitate, nu te încredința în ea. Altfel, mereu poate fi o dublură cu rele intenții”, adaugă Daniel Mazepa.
Controlul parental, o posibilă soluție
Așa a făcut și o mămică din Chișinău care are o fiică de 11 ani. Fetița Dianei folosește internetul de când era mică. La început urmărea desene animate pe Youtube. După ce a început școala, au apărut aplicații cum ar fi Viber-ul sau TikTok-ul. „Țin să menționez că depinde și de caracterul copilului, de cât de implicat este în mediul online. Al meu este foarte cuminte și dacă îi spun că deja exagerează și stă prea mult pe internet, nu face mofturi sau crize de isterie, ci închide telefonul”.
Diana a instalat același cont pe telefonul ei și a copilului. Așa poate vedea în istoric ce informație a accesat fetița. „Ea are acces nelimitat la internet, dar nu face abuz. Are grup de chat pe Viber cu colegii, vorbesc des între ei și nu doar despre temele pentru acasă. Are profil pe Tiktok unde postează periodic. Dacă ceva nu-i place sau cum cineva vorbește, neapărat îmi spune și luăm decizii împreună despre ce urmează să facem”, împărtășește Diana. Ea zice că fetița i-a povestit recent că pe Instagram o urmăreau niște băieți și-i făceau propuneri pe care ea nu le înțelegea, dar bănuia ca nu sunt bune și singură a decis să șteargă contul. „Mereu vorbim despre securitatea în mediul online, îi aduc diverse exemple, chiar și la liceu au avut proiect pe tema «Securitatea în mediul online».”
Totuși, pentru prevenirea situațiilor menționate mai sus, se organizează instruiri atât pentru părinți cât și pentru profesori. Centrul Internațional „La Strada Moldova” în parteneriat cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, au organizat anul trecut două cicluri de instruiri care au durat câte patru și trei zile pentru 121 de profesori din toată țara. În total, centrul a instruit pe parcursul timpului, peste 2144 de profesori.
Cu toate acestea, încă nu s-au identificat soluții concrete și eficiente pentru problema legată de crearea conținutului sexual sugestiv de către copiii.
„TikTok este un magnet pentru pedofili”
The Guardian scria la începutul pandemiei că Facebook nu a reușit să observe sute de cazuri de exploatare a copiilor pe platforma sa în ultimii șase ani, potrivit unui studiu. Site-ul a fost folosit ca mijloc de exploatare sexuală a copiilor în cel puțin 366 de cazuri între ianuarie 2013 și decembrie 2019. Doar 9% din cele 366 de cazuri au fost investigate, deoarece Facebook a alertat autoritățile, în timp ce restul anchetelor au fost inițiate de autorități fără a fi solicitate de gigantul social media. Acest lucru sugerează că Facebook nu face tot ce poate pentru a-și impune standardele comunității, care interzice „conținutul care exploatează sexual sau pune în pericol copiii”, scriu jurnaliștii de la The Guardian.
Nici Instagram nu este scutit de cazurile de exploatare a copiilor. Un purtător de cuvânt al Instagram a spus: „Siguranța tinerilor pe platformele noastre este prioritatea noastră principală, iar exploatarea copiilor de orice fel nu este permisă. Folosim tehnologie avansată și colaborăm îndeaproape cu poliția pentru a lupta agresiv împotriva acestui tip de conținut și a proteja tinerii”, scrie Forbes. Anul acesta, platforma a introdus și niște instrumente noi de luptă împotriva bulliyngului online. E vorba de ștergerea mai multor comentarii dintr-o mișcare; evidențierea comentariilor pozitive; poți să alegi cine poate să te menționeze sau să-ți dea tag. Dar asta nu este suficient.
TikTok pare a fi încă mai periculos decât cele două platforme de mai sus. O investigație făcută de BBC a demonstrat că platforma TikTok nu reușește să suspende conturile persoanelor care trimit mesaje sexuale adolescenților și copiilor. Au fost găsite sute de comentarii cu conținut sexual explicit la videourile postate de copii de până la nouă ani. În timp ce compania a șters majoritatea acestor comentarii atunci când au fost raportate, majoritatea utilizatorilor care le-au postat au putut să rămână pe platformă, în ciuda regulilor TikTok împotriva mesajelor sexuale adresate copiilor.
Și ziarul The Sun a publicat un articol cu titlul „TikTok este un magnet pentru pedofili și a fost de ani de zile…”. Publicația a publicat o serie de imagini de pe TikTok cu copii minori care dansează în fața camerei, care înjură live. The Sun mai scrie că „problema este destul de simplă. Vârsta minimă a TikTok este de 13 ani, dar platforma nu face nimic în timpul procesului de înscriere pentru a verifica – ceea ce înseamnă că un număr mare de copii se alătură sub vârsta necesară. Chiar și tinerilor sinceri de 13 ani li se oferă apoi opțiunea de a-și face conturile publice”.
În concluzie, avem de-a face cu o problemă foarte serioasă, cu posibile urmări grave, greu de controlat și de reglementat, mai ales într-un spațiu cum este internetul și într-o lume în care gadget-urile devin omniprezente. Astfel, în timp ce platformele de Social Media, autoritățile și părinții își pasează responsabilitatea și caută soluții, cei care au de suferit până la urmă sunt copiii.
