Punctul s-a supărat. Când cel mai simplu semn de punctuație a devenit agresiv?

Punctul a fost întotdeauna cel mai modest, dar și cel mai des utilizat semn de punctuație. Oamenii din întreaga lume folosesc punctul în fiecare zi: scriu e-mailuri, rapoarte sau articole. Și dacă în multe dintre cazuri, punctul nu face decât să despartă mesajul în propoziții, din anumite motive acest punct mic la sfârșitul unui mesaj sau comentariu pe internet schimbă sensul din „această propoziție s-a încheiat” în „poate că această prietenie s-a încheiat”. Lingviștii americani au observat că în conversațiile textuale, punctul „a încetat să mai servească oricărui scop gramatical”. În schimb, este folosit pentru a exprima un anumit ton sau o emoție. Și acea emoție este furia. Dar cum poate un semn de punctuație atât de simplu să pară atât de pasiv-agresiv? 

Când punctuația este însoțită de emoție

„Când terminăm de scris o propoziție punem punct și începem una nouă – nu ne apare nicio emoție suplimentară”, explică Gretchen McCulloch, lingvistă și autoarea bestsellerului New York Times „Pentru că Internetul”. Însă atunci când încheiem întreg mesajul cu punct – indiferent dacă suntem conștienți de aceasta sau doar intenționăm să facem acest lucru – acesta adaugă o semnificație emoțională. Punctul nu are același impact emoțional atunci când îl scriem pe hârtie; în acest caz este doar un mod standard de împărțire în propoziții diferite. Dar în mesajele text, punctele iau conotații suplimentare, spune McCulloch. În cazul punctului de  la sfârșitul unui mesaj text, avem tendința de a interpreta semnul de punctuație ca unul ce exprimă seriozitate, formalitate sau un ton mai grav. „Deci, agresivitatea sau agresivitatea pasivă vin atunci când acea seriozitate se confruntă cu mesajul trimis”, explică McCulloch. Ea oferă exemplul trimiterii unui text în care se spune „Mă simt îngrozitor”. Folosirea punctului la sfârșitul acestui mesaj întărește faptul că te simți îngrozitor. Sau dacă trimiți un mesaj cuiva spunând „Pur și simplu nu știu”. Încheierea mesajului respectiv cu un punct, îi permite persoanei să știe că ești într-adevăr trist.

„Salut!”, „Salut” sau „Salut.”

Agresivitatea pasivă intervine, spune McCulloch, atunci când spui ceva într-un mesaj text care este de obicei ceva pozitiv și apoi pui acest „marker de seriozitate” – punctul – la sfârșitul acestuia. Priviți următoarele texte:

„Hei!”

„Hei”

„Hei.”

Potrivit lui McCulloch, mesajul care se termină cu semnul exclamării transmite faptul că persoana care trimite mesajul este încântată de adresarea către destinatar. Mesajul fără punctuație este neutru. Dar încheierea acestui mesaj cu un punct poartă „marcajul seriozității” care se atașează de un cuvânt care se consideră de obicei un salut pozitiv și prietenos. Acest lucru ne poate determina să interpretăm mesajul ca fiind pasiv agresiv.

Punctul uneori înseamnă doar un punct 

În același timp, McCulloch spune că încheierea unui text cu un punct nu este întotdeauna pasiv agresiv – depinde, într-adevăr, de context. De exemplu, dacă trimiți un mesaj cu mai multe propoziții, punctele sunt neutre, deoarece sunt folosite pentru a separa propozițiile. De asemenea, unii oameni încheie întotdeauna texte cu puncte din obișnuință și nu vor să spună nimic prin asta. Cu alte cuvinte, nu există o regulă de aur conform căreia punctele de la sfârșitul textelor sunt în vreun fel ostile.

Lingviștii au observat că limba pe care o folosim în comentarii și mesaje trimise pe internet este foarte asemănătoare cu limba vorbită; în acest sens, amintește de primele zile ale scrierii, când manuscrisele urmăreau îndeaproape modul în care vorbeau oamenii. „După ce a fost concediat din slujba lui de a marca sfârșitul frazelor, punctul capătă un alt rol. Acum el înseamnă un ton rece pe care îl folosim împotriva actualilor și foștilor dușmani. Trebuie să sărbătorim aceste evenimente. Scrisul devine mai bogat. Este un moment interesant. Punct.”, scrie Washingtonpost.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.