Seulul a confirmat că nava a fost sechestrată de autoritățile iraniene în apropiere de coasta Omanului. Autoritățile sud-coreene au cerut eliberarea imediată a echipajului și petrolierului.
Conform presei iraniene și televiziunii de stat, petrolierul ar fi fost capturat pentru că „polua apele Golfului cu chimicale”.
Agenția de presă semioficială Tasnim a publicat fotografii în care mai multe vase ale Gărzilor Revoluționare escortează petrolierul Hankuk Chemi, despre care se spune că ar fi avut la bord 7.200 de tone de alcool etilic.
Cei 20 de membri ai echipajului vasului sud-coreean, printre care cetățeni sud-coreeni, indonezieni, vietnamezi și din Myanmar sunt acum reținuți de autoritățile iraniene.
Reprezentanți ai marinei americane au anunțat că sunt conștienți de incident și că monitorizează situația.
Incidentul s-a produs și pe fondul unei vizite așteptate a adjunctului ministrului sud-coreean de Externe la Teheran. La discuții ar urma să fie ridicată și problema celor 7 miliarde de dolari, bani iranieni, care au fost blocați de băncile sud-coreene ca urmare a sancțiunilor impuse de administrația Trump după ce SUA a părăsit unilateral acord nuclear.
Tot în aceeași zi, Iranul a anunțat că va relua îmbogățirea uraniului la 20%
Sechestrarea petrolierului sud-coreean este a doua provocare a regimului de la Teheran după ce, tot luni, a anunțat că va fi reluată și activitatea de îmbogățire a uraniului la 20%, prin încălcarea acordului nuclear semnat în 2015, dar din care principalul semnatar, SUA, s-a retras în timpul președinției lui Donald Trump.
Această decizie a alimentat din nou temerile cu privire la faptul că Iranul încearcă din nou dezvoltarea armei nucleare.
„În urmă cu câteva minute, la complexul Fordow a început procesul de producţie a uraniului îmbogăţit la 20%”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului iranian, Ali Rabeie.
Decizia este cea mai recentă dintr-o serie de violări ale acordului internaţional de către Iran, care au început cu încălcarea înţelegerii ca răspuns la retragerea unilaterală a SUA şi la reintroducerea sancţiunilor americane contra Teheranului.
La 1 ianuarie, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunţat că Teheranul a notificat-o despre intenţia sa de a relua activitatea de îmbogăţire la 20% a uraniului la uzina de la Fordow, care este construită în interiorul unui munte.
Regimul de la Teheran a început provocările la o zi de la împlinirea unui an de la asasinarea lui Qasem Soleimani
La 3 ianuarie 2020, din ordinul preşedintelui american Donald Trump, un atac cu dronă a pulverizat, în apropierea aeroportului din Bagdad, cele două autovehicule în care se aflau Qassem Soleimani, arhitectul strategiei iraniene în Orientul Mijlociu, şi Abu Mehdi al-Muhandis, comandantul Hashd al-Shaabi, o coaliție de miliții proiraniene din Irak.
La acel moment, și pe parcursul săptămânilor care au urmat, tensiunile dintre Iran și SUA au crescut exponențial, iar la un an după moartea generalului iranian, tensiunile cresc din nou. Iranul pare să privească dincolo de sfârşitul mandatului lui Trump la Casa Albă şi îl îndeamnă pe viitorul preşedinte Joe Biden să revină în acordul asupra programului nuclear iranian.
Ministrul de externe iranian Mohammad Javar Zarif îi cere acum preşedintelui american Donald Trump să nu se asocieze unui presupus plan israelian ce ar urmări să provoace un război prin atacarea forţelor americane desfăşurate în Irak. Joi, ministrul iranian al afacerilor externe l-a acuzat pe preşedintele american că încearcă să fabrice „un pretext” pentru a lansa un „război” înainte de plecarea sa de la Casă Albă, pe 20 ianuarie, după un mandat în timpul căruia a condus o campanie de „presiune maximă” asupra Teheranului.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!