doc | Sandu nu acceptă demisia lui Pușcuța, Dumbrăveanu și Usatîi. Socialiștii acuză, în timp ce Președinția ia în calcul adresarea la CC

Maia Sandu i-a trimis la 31 decembrie o scrisoare premierului demisionar de atunci, Ion Chicu, prin care îl informa că, spre deosebire de prim-ministru, legea nu prevede posibilitatea refuzului de a exercita interimarul funcției pentru miniștrii demisionari ai unui Guvern. Astfel, președinta îl anunța pe Chicu că nu poate semna un decret prin care să ia act de demisia miniștrilor Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (Viorica Dumbrăveanu), Economiei și Infrastructurii (Anatol Usatîi) și Finanțelor (Sergiu Pușcuța).

Socialiștii califică reacția Președinței drept una „aberantă”

Cei care au publicat scrisoarea au fost socialiștii, care o acuză pe Sandu că forțează miniștrii să rămână în funcție, după ce tot ea le-a cerut demisia.

Veridicitatea scrisorii a fost confirmată pentru ZUGO de către Andrei Spînu, secretarul general al Președinției.

„Maia Sandu vrea să forțeze miniștrii PSRM să rămână în funcție, după ce tot ea le-a cerut demisia. Deputatul socialist Bogdan Țîrdea a publicat o scrisoare emisă de Maia Sandu către premierul Ion Chicu în ziua de 31 decembrie 2020. În document președintele încearcă să forțeze cei trei miniștri, care au plecat cu Ion Chicu (Viorica Dumbrăveanu, Serghei Pușcuță și Anatol Usatîi) să rămână la guvernare până la investirea unui nou cabinet de miniștri. Țîrdea scrie că reacția Maiei Sandu este aberantă, odată ce, pe parcursul anului, lidera PAS de nenumărate ori a criticat acești miniștri și le-a cerut demisia”, se arată într-un comunicat al socialiștilor.

Argumentele Președinției

Consiliera președintei pe domeniul juridic, Olesea Stamate, a enumerat argumentele Președinției la acest subiect.

Potrivit ei, Legea cu privire la Guvern spune clar (art. 14): al. (3) Prim-ministrul este în drept să demisioneze din proprie inițiativă prin depunerea unei cereri scrise adresate Parlamentului sau prin anunț public. (4) Demisia Prim-ministrului antrenează de drept demisia întregului Guvern. Mai departe, același articol spune că (6) Demisia de drept a întregului Guvern nu necesită îndeplinirea vreunei condiții de formă sau de procedură.

„Din momentul când Ion Chicu a declarat că Guvernul condus de el demisionează, întreg cabinetul de miniștri a intrat în demisie, astfel urmând, după lege, să-și exercite interimatul până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern”, a scris Olesea Stamate.

În al doilea rând, potrivit lui Stamate, legea prevede posibilitatea pentru prim-ministru să refuze exercitarea interimatului până la învestirea noului Guvern (art. 11), însă nu prevede asemenea posibilitate și pentru ceilalți membri ai Guvernului, adică legea nu reglementează emiterea unui decret în caz de demisie a unui ministru dintr-un guvern demisionar.

Totodată, afirmă ea, articolul din lege la care a făcut referire Guvernul, solicitând doamnei președinte să emită un decret, este articolul 18 din Legea cu privire la Guvern, care însă reglementează modalitatea de demisie a unui membru al guvernului plenipotențiar, nu al unui guvern în exercițiu.

„Este de înțeles că nicio persoană nu poate fi forțată să muncească și nu a fost nici pe departe scopul nostru să obligăm pe cineva să rămână. Însă, atât timp cât legea nu reglementează această procedură, nu am considerat judicios să emitem un decret în acest sens”, a concluzionat consiliera prezidențială.

Din mesajul Olesei Stamate deducem că Președinția ia în calcul adresarea la Curtea Constituțională pentru a clarifica acest subiect:

„Fără să reducem situația la absurd, haideți să ne gândim ce s-ar întâmpla daca toți miniștri dintr-un Guvern în demisie ar refuza să-și exercite interimatul? Probabil legiuitorul a prevăzut această posibilitate doar pentru prim-ministru, astfel încât să asigure buna administrare a treburilor publice până la numirea noului guvern.

Pe de altă parte, însă, în cazul în care unul dintre miniștrii unui guvern in exercițiu nu-și poate exercita interimatul din cauze obiective – această situație nu este reglementată de lege. Respectiv, ar fi probabil cazul ca Curtea Constituțională să se expună la acest subiect”.

Ministrul Justiției amintește de „munca forțată” din Codul Penal

Într-o postare pe Facebook, făcând trimitere la scrisoarea Maiei Sandu pentru Ion Chicu, Fadei Nagacevschi a adus aminte de Codul Penal și infracțiunea de „muncă forțată”, prevăzută la articolul 168.

„Stimați prieteni, politica e politică, dar… Articolul 168. Munca forțată (Cod penal)”, a comentat ministrul Justiției, enumerând în continuare prevederile articolului respectiv.

Amintim că premierul Ion Chicu și-a anunțat demisia la 23 decembrie 2020. A doua zi, Chicu a anunțat, deja în calitate de premier demisionar, că ultima sa zi la Guvern va fi la 31 decembrie 2020. Totodată, el a anunțat că odată cu el la 31 decembrie își vor încheia raporturile de muncă și miniștrii Sănătății, Economiei și Finanțelor.

Vezi și: Viorica Dumbrăveanu explică de ce pleacă din funcție la 31 decembrie, odată cu Ion Chicu