Prognozele Băncii Mondiale pentru R. Moldova: „Se așteaptă o recesiune profundă”

Potrivit unui comunicat al Băncii Mondiale, pandemia a lovit economia R. Moldova, care deja era în declin. După creșterea modestă de la sfârșitul anului trecut și exacerbată de pandemie, activitatea economică a scăzut în primele trei trimestre ale anului 2020, acest lucru fiind determinat în primul rând de reducerea cheltuielilor pentru consum ale gospodăriilor și a variației stocurilor.

Pe partea de resurse, măsurile de carantină au oprit comerțul și producția industrială, în timp ce o secetă extremă a afectat agricultura. Numărul populației ocupate a scăzut la cel mai jos nivel din ultimii cinci ani. După încheierea carantinei economia a început treptat să-și revină, dar majoritatea indicatorilor pe termen scurt rămân negativi.

Poziția monetară a ajuns la un nivel minim record. Pe fondul reducerii prețurilor la petrol și a cererii interne, inflația a încetinit semnificativ în 2020, astfel că a ieșit din limita inferioară a coridorului de țintire în luna august. Ca răspuns, Banca Națională a redus rata de bază de 5 ori până la un nou record minim de 2,65%. Rata rezervelor obligatorii în lei s-a redus la 32 procente de la o valoare record de 42,5 procente în 2019.

Compresia importurilor a dus la o îmbunătățire a deficitului de cont curent (CC). În prima jumătate a anului 2020, ca urmare a scăderii prețurilor la energie și a cererii interne anemice, importurile s-au contractat cu 16,4%, mai determinant decât declinul exporturilor (-7,4%) și cel al remiterilor (-4,6%). Ca urmare, CC de -4,4% din PIB este de aproape 2,5 ori mai mic decât în aceeași perioadă a anului 2019. Deficitul a fost finanțat în principal prin instrumente de datorie, predominant publice. În septembrie, datoria externă a înregistrat circa 65% din PIB. În același timp, rezervele valutare sunt la un nivel confortabil, cel mai înalt din ultimii 15 ani – 3,5 miliarde dolari SUA.

Poziția fiscală s-a deteriorat pe măsură ce economia a intrat în recesiune. Până la sfârșitul lunii octombrie, veniturile au scăzut cu 1,7% , impozitul pe venit și TVA la importuri fiind principalele forțe motrice. Cheltuielile publice au crescut pe măsură ce autoritățile au introdus măsuri de atenuare a pandemiei. Prioritatea fiind acordată cheltuielilor sociale, pe când investițiile s-au contractat cu peste 4%. Ca urmare, deficitul va ajunge la 4,5% din PIB, stimulând creșterea datoriei publice și public garantate cu 4 puncte procentuale până la 31,4% din PIB.

Perspective pe Termen Mediu pentru Moldova 

„COVID-19 a înrăutățit drastic perspectivele Moldovei, estimăm o contracție a economiei în 2020 de o magnitudine nemaivăzută de la marea recesiune globală din 2009”, scrie în comunicat.

Banca Mondială estimează o scădere a PIB de -7,2% în 2020. Pierderile asociate cu câștigurile salariale și scăderea remiterilor din cauza carantinei în Moldova dar și la principalii săi parteneri economici vor afecta negativ gospodăriile casnice. Anticipăm creșterea sărăciei cu un punct procentual în acest an până la circa 13 procente.

Incertitudinile legate de evoluția pandemiei vor menține economia sub nivelul său potențial. În cazul unor condiții mai favorabile în urma dezvoltării de vaccinuri, prognozăm o creștere economică de 3,8% în 2021. Încrederea consumatorilor și a investitorilor se va redresa pe fundalul stabilizării remiterilor, creșterii salariilor publice și a poziției monetare acomodative.

De asemenea, se așteaptă ca majoritatea sectoarelor să-și revină, deși estimăm că nivelul anului 2019 va fi atins doar în 2022. Sectorul agricol își va reveni puternic după recolta slabă din acest an. Deși estimăm că deficitul de cont curent se va micșora în 2020, el se va lărgi treptat pe măsură ce economia începe să accelereze. În mod similar, se preconizează că inflația medie va înregistra valori sub nivelul de 5 procente al țintei pe parcursul anilor 2020-2021, dar va crește pe măsură ce redresarea se intensifică.

Deficitele fiscale vor înregistra valori mai mari decât cele istorice. Se așteaptă ca măsurile fiscale introduse pentru a atenua impactul pandemiei să stimuleze un deficit fiscal de 4,5% din PIB în 2020, mai mare decât mediile istorice, dar mai puțin de jumătate decât ceea ce a fost planificat în ultimele amendamente la legea bugetului de stat. În timp ce întreprinderile se confruntă cu dificultăți, iar gospodăriile suferă din cauza creșterii slabe a locurilor de muncă și a salariilor, ne așteptăm ca poziția fiscală să se deterioreze din cauza colectărilor la buget mai slabe. În concesință, datoria publică va crește rapid, dar va rămâne relativ mică în accepțiunea standardelor internaționale.

Există riscuri considerablie asociate cu această rundă de prognoze economice. Recuperarea fragilă se bazează nu doar pe condiții favorabile legate de lansarea cu succes a vaccinului, ci și de capacitatea autorităților de a înainta cu măsuri de politici structurale pe termen lung în paralel cu implementarea masurilor de redresare a economiei.

Având în vedere nevoile de finanțare sporite, determinate de o povară tot mai mare a salariilor și a transferurilor sociale, este esențial de asigurat eficiența fiscală și accesul la finanțare externă. Agenda nefinisată a reformei justiției și a guvernanței, împreună cu o amprentă mare a statului în economie, reprezintă impedimente structurale importante.

Reformele din sectorul financiar nebancar, reglementările concurențiale și de prețuri, combaterea corupției și asigurarea statului de drept, precum și consolidarea productivității sunt esențiale pentru reziliența sectorului privat, redresarea economică durabilă și trecerea la o nouă paradigmă de creștere.