Condițiile de muncă afectează în mod direct și indirect starea de sănătate la nivel de individ, de colectiv, de ramură a economiei și în general la nivel de țară.
Cunoașterea condițiilor de muncă în unitățile industriale și agricole este asociată cu rezolvarea multor probleme sociale și economice: creșterea productivității și calității muncii, îmbunătățirea și menținerea sănătății, reducerea morbidității profesionale și accidentelor de muncă, a costurilor adiționale incapacității temporare de muncă.
În lume, bolile profesionale continuă să fie cauza principală a deceselor la locul de muncă. Conform estimărilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), din cele 2 340 000 decese profesionale înregistrate în fiecare an, în lume, numai 321 000 sunt cauzate de accidente de muncă, restul, de 2 020 000 decese, fiind cauzate de diferite tipuri de boli profesionale legate de condiţiile de muncă.
În perioada anilor 1991-2019 în Republica Moldova s-au înregistrat 887 cazuri de boli (intoxicaţii) profesionale cu 895 afectați. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în anul 1991 (102 cazuri), iar cele mai puţine – în anul 2019 (1 caz). În R. Moldova se constată sub diagnosticarea cazurilor de boală profesională cauzată de lipsa specialiștilor în domeniul sănătății ocupaționale, deficienţe în organizarea activităților de informare a populaţiei lucrătoare.
Scopul examenelor medicale constă în determinarea corespunderii stării de sănătate a lucrătorilor la postul de muncă încredințat, profilaxia afecțiunilor generale și bolilor profesionale, a accidentelor în câmpul muncii, asigurarea inofensivității muncii și ocrotirea sănătății populației.
Cauzele care duc la apariția bolilor profesionale
Se consideră că unele substanțe periculoase, precum agenții chimici și biologici, inclusiv cele cu potențial cancerigen, zonele de lucru expuse la radiații pot cauza boli profesionale. Unii factori fizici, inclusiv vibrația și zgomotul, manevrarea unor greutăți, dar și munca sedentară sunt pe lista cu posibile cauze ale bolilor profesionale. Factorii psihosociali, profesionali, programul de muncă în ture și stresul sunt elemente care pot duce la apariția unor boli ce intră în categoria celor profesionale.
Structura bolilor profesionale în funcţie de forma nozologică
În raport cu formele nozologice, structura morbidităţii profesionale este determinată în proporţie de 31,0% de osteohondroză; bronşită şi astm bronşic-13,4%; hepatitele virale B şi C-9,3%; tuberculoză-9,0%; encefalopolineuropatie-9,0%; neuropatie cohleară-5,0%; alergoze-4,3%; artroze-3,2%; intoxicaţii cu pesticide-2,6%; celelalte înregistrând o pondere mai mică de 1,0% (în total 8,5%).
Unele activități de prevenire a bolilor profesionale și protecției sănătății angajaților
Angajatorii trebuie :
- să evalueze riscurile și să aplice măsuri organizatorice pentru a proteja sănătatea lucrătorilor;
- să furnizeze informații și instruiri angajaților;
- să asigure lucrătorii cu echipamente de protecţie individuală;
- să asigure organizarea examenelor medicale ale angajaților, care activează în condiții nocive și nefavorabile de muncă etc.
Angajații trebuie:
- să utilizeze corect toate mijloacele de producție;
- să folosească corect echipamentul individual de protecție;
- să comunice imediat angajatorului despre deteriorarea echipamentului de protecție;
- să utilizeze corect dispozitivele de securitate (de la mașini, instalații tehnice).
Lucrătorii au dreptul să primească informații despre riscurile privind sănătatea și siguranța lor, măsurile preventive, de prim ajutor și procedurile de urgență.
Menținerea sănătății ocupaționale trebuie să fie o prioritate pentru autorități!
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!