Caritate pe timp de pandemie: “Părinții și-au pierdut locurile de muncă, iar copiii nu au mai mers la școală sau la grădiniță”

Pandemia a schimbat planurile tuturor în 2020, însă persoanele nevoiașe s-au trezit într-o încurcătură și mai mare odată cu restricțiile impuse de autorități. Am decis să discutăm cu oamenii care ajută alți oameni despre dificultățile pe care le-a adus pandemia celor care și așa par invizibili pentru statul Republica Moldova.

Din partea autorităților nu a existat ajutor material pentru toate familiile social-vulnerabile pentru perioada pandemiei, ci doar pentru o mică parte, ceilalți rămânând pe cont propriu. 

Pentru perioada rece a anului, familiile cu venituri mici, familiile cu mulți copii, pensionarii sau persoanele cu grad de dizabilitate puteau primi câte 500 de lei pe lună, prin depunerea unei cereri la primărie, care să demonstreze, cu acte, că au venituri mici.
Totuși, această cerere trebuia completată până la 1 noiembrie.


Am vorbit cu trei reprezentante a unor asociații de caritate din Moldova. Ele spun că necesitățile oamenilor social vulnerabili au crescut în pandemie, iar posibilitățile de a-i ajuta s-au micșorat dramatic.

Bibliotecă mobilă și terapie prin artă pentru copii


Victoria Morozov este fondatoarea și președinta Asociației de Caritate „​The Moldova Project”​, misiunea căreia este să ajute familiile vulnerabile cu mulți copii din țară.

Victoria a povestit că pentru a ajuta familiile beneficiare să facă față pandemiei, au ajustat unele servicii existente și au creat altele noi, „schimbări extrem de importante în special în primele 6 luni de pandemie, când părinții nu mai aveau de lucru, iar copiii nu mai mergeau la școală și grădiniță.”

Astfel, a fost creată biblioteca mobilă, din care copiii puteau și încă mai pot împrumuta cărți fără a ieși din curțile caselor lor. „În acest mod am vrut să susținem bunăstarea lor emoțională și dezvoltarea lor intelectuală în perioada în care copiii nu erau expuși unui proces educațional.”
Tot pentru copii, asociația a început să organizeze ședințe de ludoterapie/terapie prin artă la domiciliu, la care participau doar copiii dintr-o singură familie, astfel minimizând pericolul infectării.

„Aceste ședințe i-au ajutat pe mulți copii să înțeleagă și să se adapteze mai ușor schimbărilor din societate și din familiile lor, care au fost afectate dur de pandemie,” susține Victoria.



Unii adulți au dezvoltat depresii”

Pentru părinții din proiect, dar și pentru restul oamenilor din raioanele în care lucrează, inclusiv pentru autoritățile din domeniul social, „The Moldova Project” a deschis o linie telefonică de urgență prin intermediul căreia, în primele 3 luni de pandemie, echipa lor a oferit sprijin emoțional persoanelor vulnerabile și informațional specialiștilor care aveau nevoie de ajutor suplimentar în gestionarea anumitor cazuri.



Victoria spune că, din cauza stopării bruște a procesului educațional, dar și din cauza lipsei accesului la lecțiile online, unii copii când au revenit la școală nu mai țineau minte cum să scrie sau să citească.
„Pandemia a condus și la agravarea sănătății multor beneficiari întrucât, din cauza restricțiilor, dar și a fricii de infectare, mulți nu s-au adresat la medic la timp, iar problemele lor s-au înrăutățit.”


Prioritățile au rămas aceleași”



Toți oamenii nevoiași cu care lucrează asociația au nevoie de ajutor material: produse alimentare, de igienă personală, haine, încălțăminte și rechizite pentru copii. De asemenea, au mare nevoie de comunicare și susținere psihologică, întrucât majoritatea familiilor beneficiare nu au relații de suport emoțional cu rudele sau familiile de origine.

În ceea ce ține de donații, Victoria spune că cea mai mare parte vine de la donatori privați, din Moldova și din străinătate, care vor să ajute familiile vulnerabile din Moldova.
Mai există și contribuții importante și de la companii locale care vor să dezvolte acțiuni de responsabilitate corporativă socială.


 

Anul acesta colectarea de fonduri a fost mai complicată, cu foarte multe provocări. Oamenii au devenit mai rezervați asupra resurselor lor financiare. „Totuși, în pofida tuturor dificultăților, noi facem parte din lista asociațiilor norocoase care a avut și are parte de niște susținători extraordinari, care țin pasul cu ritmul nostru și ne susțin în toate provocările existente.”



Un prânz gratuit oferit la școală era o salvare”



Despre provocările din caritatea pe timp de pandemie ne-a vorbit și Cristina Mastac Comerzan, una dintre administratoarele grupului de pe Facebook Ask a Mom, dar și voluntară într-o comunitate de mame, care fac caritate pe întreg teritoriul țării.

Cristina ne-a spus că familiile social vulnerabile au fost cele mai afectate în pandemie, deoarece părinții și-au pierdut locurile de muncă, iar copiii nu au mai mers la școală sau la grădiniță. „Vorbim de familii pentru care un prânz gratuit oferit de școală sau grădiniță era o salvare.” Astfel, spune ea, s-a mărit numărul cazurilor de cereri de ajutor, și astfel, a devenit mai greu să facă față solicitărilor.


În perioada de iarnă, cele mai solicitate sunt lemnele pentru foc, produsele alimentare și cele de igienă.


Cristina povestește că deplasările au devenit mai complicate. Măștile, mănușile, dezinfectanții sunt la ordinea zilei, și pentru echipă, și pentru oamenii la care merg. Evită să intre în casele oamenilor la care merg, însă nu au renunțat să meargă să vadă, zilnic, câte două-trei sute de copii.



Pentru sărbătorile de iarnă, comunitatea de mame din diasporă au inițiat, pentru al șaselea an, o Campanie de Crăciun. Mamele din diaspora europeană fac câte o cutie în care pun diferite lucruri necesare pentru copii, iar pe ea scriu vârsta și sexul potrivit pentru conținutul cutiei. Aceste cutii sunt trimise în Moldova și distribuite de către echipa de aici familiilor nevoiașe.

Comunitatea din care face parte Cristina are aproximativ 100 000 de membri, donatori fizici. De obicei, echipa din Moldova prezintă o familie donatorilor, și ceea de ce ar avea aceasta nevoie, iar persoanele doritoare donează. Fiecare colectare presupune un raport, pentru transparență maximă, deoarece există și proiecte mari, precum reparații de case sau tratamente pentru copii malnutriți, care sunt foarte costisitoare.



Am folosit orice resursă pentru a continua activitatea



Cu dificultăți în activitatea de caritate s-a ciocnit și Doina Cernavca, președinta Asociației Obștești „Ajută un Om”. Spre deosebire de celelalte două asociații, Doina a povestit că din martie a avut doar trei deplasări acasă la câteva familii pe care le ajută, iar pentru perioada de sărbători sunt planificate în jur de 20, în cadrul campaniilor ”Cadoul din cutia de pantofi” și „Încalță un copil pentru Iarnă”.
Doina ne-a spus că înainte de deplasări anunță asistenții sociali din satele în care urmează să meargă, asistenții anunță familiile, astfel încât atunci când aceștia vin să înmâneze cadourile, copiii ies la poartă. În așa mod, se micșorează riscurile. În 19 și 20 decembrie, „Ajută un Om” a distribuit în jur de 300 de cutii în satele din Ungheni și Călărași.



În pandemie, a lucrat mai mult de acasă, a ținut legătura cu familiile pe internet sau la telefon. „Am folosit orice resursă pentru a continua activitatea, dar și pentru a ne proteja și pe noi și pe oamenii cu care lucrăm,” spune Doina.

De când pandemia a început, Doina spune că cea mai mare cerere este cea de produse de igienă. „În toată experiența noastră de zece ani, aceasta a fost o noutate pentru noi.”
A doua cerere – produsele alimentare. Din cauza șomajului și a închiderii școlilor și grădinițelor, unele familii se află la limita existenței.



„Pandemia ne-a spulberat toate planurile”



În campania „Încalță un copil pentru iarnă” din acest an Asociația nu a avut puncte de colectare a încălțămintei second hand de la doritori de rând, ci, „pentru limitarea expunerii la risc, am creat un cont de Paypal, unde am adunat bani și am cumpărat un lot mare de încălțăminte nouă, care, ulterior, a ajuns la familiile nevoiașe.”



Pentru luna decembrie, Doina a vrut să inițieze campania „Un rucsac pentru copii”, dar nu a găsit parteneri, motivele fiind că „e sfârșit de an, că e pandemie, că bugetele s-au golit”.

Încă un plan al Asociației pentru 2020 a fost susținerea unor seminarii pentru femeile din mediul rural, care să le ajute să-și inițieze o afacere mică, socială sau o gospodărie țărănească. „Multe femei produc o grămadă de lucruri la țară: miere, diferite țesături, obiecte croșetate, doar că aici se opresc, deoarece nu știu ce să facă mai departe cu ele. Dar pandemia ne-a spulberat și acest obiectiv.”



Doina spune că, odată cu pandemia, femeile din sate s-au trezit și mai lipsite de speranțe și de convingerea că cineva le va ajuta.

Cea mai mare dificultate de care s-a ciocnit a fost statul acasă. „Dacă în zece ani am avut mii de deplasări pe întreg teritoriul Moldovei, anul acesta ne-am pomenit închiși în case. E imposibil să faci caritate în mediul rural fiind izolat.


Victoria, Cristina și Doina spun că nu își vor opri activitatea din cauza pandemiei, ci se vor adapta cerințelor impuse de autorități și vor continua acest maraton, mai ales că acum oamenii social-vulnerabili au nevoie de ele mai mult ca oricând.

Studentă la jurnalism în Cluj, a înțeles că mai bună învățătură decât practica nu există și nici mai bună redacție decât Moldova.org nu-i. Și da, chiar o cheamă Eugenia Wetz și are origini poloneze.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.