Cum petrecem sărbătorile de iarnă? Am vorbit cu specialiștii despre vizite, cumpărături și mersul cu colinda

Christmas decorations and a medical mask hang on a decorative ribbon on a colored background. Quarantine concept for the new year

Suntem în preajma sărbătorilor de iarnă, perioada când până acum mulți dintre noi eram prinși în febra pregătirilor pentru unele dintre cele mai magice momente ale anului, Crăciunul și Revelionul. Era perioada când de Anul Nou la serviciu erau organizate sărbători festive, iar acasă ne întâlneam cu rudele în jurul mesei, primeam colindători și mergeam în ospeție. În anul acesta pandemia de Covid-19 a schimbat mersul lucrurilor: medicii avertizează că vechile obiceiuri presupun riscuri mari de infectare.

„Toți vrem o atmosferă de sărbătoare, dar obiceiurile și tradițiile obișnuite pentru aceste sărbători ar trebui lăsate pentru vremuri mai bune”, atenționează specialiștii.

Desigur, fiecare decide riscul la care se poate expune, dar noi am vorbit cu câțiva specialiști despre cele mai periculoase momente legate de sărbători și te lăsăm pe tine să decizi cum îți vei petrece această perioadă.

Mersul la rude

„Dacă vom sărbători așa cum am făcut-o până acum, atunci vom avea un nou val de infectări”, susține Victoria Bucov, medică infecționistă din Chișinău. Ea mai spune că rudele pot fi contactate și felicitate prin telefon, Skype, Viber sau Whatsapp. „Dacă la serviciu regulile sanitare sunt respectate, atunci la astfel de întruniri acestea aproape că nu sunt respectate. Trebuie să așteptăm timpul când situația se va mai liniști. atunci vom sărbători cu toții”, ne îndeamnă ea.

De aceeași părere este și Antonela Gherciu, medică rezidentă epidemiologă la Centrul Sănătate Publică CSP Chișinău, care avertizează că mersul în ospeție și întâlnirile între rude pot stimula infectarea în masă. „Virusul are o perioadă de 14 zile de incubare și noi nu avem de unde cunoaște informații despre fiecare rudă. De exemplu, una dintre rude are o activitate, merge la serviciu, și eu dacă mă întâlnesc cu ea în seara de Anul Nou, nu pot fi sigură că ea nu a fost infectată în ultimele două săptămâni”, explică ea. În opinia ei, chiar dacă cercurile sunt restrânse de până la 10 persoane, rude care de exemplu locuiesc în aceeași locuință, sunt mai binevenite decât cercurile mari, și în acest caz riscul persistă.

Totuși, chiar dacă decizi să te întâlnești cu rudele sau prietenii tăi, specialiștii recomandă să păstrați distanța și să purtați măști pe parcursul interacțiunii.

Șeful secției supraveghere epidemiologică a gripei și infecțiilor respiratorii din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Ștefan Gheorghiță, mai atrage atenția că pe lângă perioada de incubare a virusului de 14 zile, 40 % din persoane mai sunt asimptomatice și nu cunosc că sunt infectate. De aceea, potrivit lui, „Anul Nou și Crăciunul marcăm doar în sânul familiei și acolo cu respectarea regulilor sanitare”. „Va trece Covid-ul și atunci ne vom întâlni cu rudele”, mai spune el.

Mersul în localuri

Riscul este același ca și în primul caz, dacă în localul respectiv se respectă toate normele de siguranță – se dezinfectează la timp toate suprafețele, clienții își dezinfectează mâinile, se păstrează distanța dintre mese. Dar riscul poate fi puțin mai mare din simplu motiv că acolo noi contactăm cu persoanele primare, adică putem contacta cu chelnerii, cu personalul localului sau cu persoane necunoscute. Și chiar dacă sunt luate toate măsurile de siguranță – mască și mănuși, există riscul de a folosi aceeași baie, unde au fost alți clienți. Persoanele în localuri stau fără măști se duc la baie și nu au mănuși pe mâini. De exemplu, mi-am șters gura sau am strănutat în mână, sunt infectată și nu cunosc despre aceasta, am pus mâna pe mânerul de la baie și după mine a intrat altă persoană. În acest caz vă supun riscului”, explică Antonela Gherciu. Totodată, Victoria Bucov spune că cel mai probabil, în conformitate cu decizia autorităților, localurile vor fi închise în seara de revelion sau în cea de Crăciun. Astfel, oamenii nu vor avea posibilitatea să meargă acolo pentru a  sărbători. „Dar dacă vor merge în alte zile din această perioadă riscul e același, dar poate chiar și mai mare”, afirmă ea. 

Mergem cu colinda și uratul?

Ștefan Gheorghiță spune că oamenii trebuie să înțeleagă că nu este o perioadă potrivită pentru organizarea jocului în centrul satului, acolo unde de obicei se făcea la Crăciun. „Nu e perioada când se umblă cu colinda sau cu capra, în cete cu câte 7-8 oameni, pentru că nu este posibil de păstrat distanța socială. Și nici perioada pentru a se turna vin într-un pahar și toți serveau din acesta, așa cum se făcea anterior”, spune specialistul. „Vă dați seama, persoana care colindă umblă din casă-n casă și asta devine foarte periculos. Riscul este destul de crescut. Dacă colindătorul merge la trei case și se oprește la a patra, el pune în pericol atât pe proprietarii primelor trei case, dar și celei de-a patra”, susține Antonela Gherciu. Potrivit ei, anul acesta ar trebui „lăsate un pic într-o parte” aceste tradiții și să se treacă la urăturile și colindele online. Victoria Bucov are și un sfat pentru cei care de exemplu au fost anunțați de rude că vor să vină cu uratul: „Dacă vă sună cineva și vă spune că vrea să vină să vă ureze,  mai în glumă, mai cu o vorbă bună spuneți-le: «hai anul acesta să stăm acasă. Urăturile și colindul le primim pe Skype»”.

Cumpărăturile

„Este un risc la care ne supunem zilnic. Este clar că cel mai mare risc din toate situațiile enunțate mai sus este anume la cumpărături. Recent m-am confruntat cu o situație: la unul din magazine o doamnă din fața mea își alegea fructele, dar nu avea mănușile îmbrăcate, deși acolo se puneau la dispoziție mănuși. Și atunci nu știi ce să faci pentru că poate înainte de a intra în magazin doamna a strănutat, s-a șters pe față și acum a pus mâna pe toate fructele, pentru a-și alege care îi plac mai tare”, povestește Antonela Gherciu. Totuși, în opinia Victoriei Bucov, la cumpărături riscul de infectare nu e atât de mare, pentru că toată lumea este cu mască, în cazul că o poartă corect. Ștefan Gheorghiță spune că dacă vrem să facem cumpărături și cadouri – mergem la magazin, dar cu respectarea măsurilor de precauție, dar și magazinele ar trebui să aibă grijă ca acestea măsuri să fie respectate. „Riscul este atunci când nu respectăm distanța fizică, nu purtăm masca și nu respectăm igiena mâinilor”, a adăugat Gheorghiță.

Ce altceva putem face pentru a nu răspândi infecția și a ne proteja?

„Ce putem face? Să întrerupem acest lanț vicios, dar acesta nu va fi întrerupt până în momentul când fiecare din noi nu o să conștientizeze gravitatea problemei și până când  fiecare nu o să fie responsabil de sine însuși.”, spune Antonela Gherciu.

„Știți, cred că mulți dintre noi am văzut imaginea de pe Internet cu multe chibrite intacte și unul ars care este la mijloc. Când vorbeam despre acest lanț, eu la aceasta mă refeream”, mai spune ea. Potrivit ei, oamenii noștri nu respectă cerințele – bărbații dau mâna între ei, oamenii nu poartă mască pe stradă, în instituții masca e purtată doar pe vârful gurii sau pe barbă. „Oamenii umblă să-și cumpere globulețe de Anul Nou prin zeci de magazine. Dar fiecare dintre noi avem globulețele de anul trecut. Și dacă tare vrem ceva nou, mai bine ne-am duce într-un magazin și ne-am lua trei globuri noi și nu vom umbla prin zece magazine pentru a economisi cinci lei. Nu este situația cea mai potrivită”, mai spune medica. 

Precizăm că, potrivit deciziei din 4 decembrie a Comisiei Naționale Extraordinară de Sănătate Publică, restaurantele, barurile, cafenelele și cantinele nu pot activa în intervalul 22:00-7:00. De asemenea, de la finele lunii noiembrie, și-au sistat activitatea cluburile de noapte. A fost interzisă prezența spectatorilor în incinta teatrelor, cinematografelor, sălilor de concerte sau caselor de cultură. A fost interzisă aflarea în locuri publice precum: parcuri, alei, plaje, a unui grup mai mare de 3 persoane. În Chișinău, din 20 noiembrie, purtarea măștii în spații închise și deschise a devenit obligatorie.

Bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 131 919. Dintre acestea 114 230 persoane au fost tratate.  2674 de persoane au fost răpuse de noul Coronavirus. 

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.