Ieri, 16 decembrie, a avut loc ședința Parlamentului, care a durat până aproape de miezul nopții. La final de ședință, cei 53 de deputați care încă neagă că se află în majoritate, au și închis sesiunea Parlamentară toamnă-iarnă, însemnând asta practic că oficial, ședințele în Parlament nu pot avea mai devreme de 1 februarie, decât în cadrul unei sesiuni extraordinare.
Ce s-a votat
Proiectele de legi votate ieri se pot înscrie în mai multe categorii. În prima categorie sunt mai multe proiecte de legi de ordin tehnic, inițiative care au apărut de la începutul toamnei, și care au fost amânate din cauza campaniei electorale prezidențiale. Amintim, că din luna septembrie până în prima joi după turul II al alegerilor prezidențiale, care a avut loc pe 15 noiembrie, în Parlament nu au fost adoptate legi. Astfel, deputații au reușit să voteze o serie de inițiative pe care le explicăm mai jos.
Un exemplu aici pot fi proiecte de legi precum cea care prevede că Adunarea Notarilor să se poată convoca și prin intermediul unor aplicații ca Zoom, și nu doar cu cei peste 100 de membri în aceeași cameră, în condiții pandemice.
O a doua categorie sunt proiecte de legi ale PSRM, care au izvorât în ultima perioadă, în special de la începutul ședinței, și o bună parte din ele fiind deja adoptate în prima lectură la acea ședință cu incidente de pe 3 decembrie. Aici intră o serie de proiecte precum cea legată de limbile de circulație pe teritoriul Republicii Moldova, legea cu privire la statutul Găgăuziei, legea de modificare a Codului Audiovizualului care permite ca televiziunile din Moldova să retransmită conținut de știri și emisiuni de analiză din Federația Rusă, o lege ce prevede ca ANI să poată analiza dosarele celor care au ocupat funcții maxim doar un an după ce ei pleacă din funcție, nu 3. În mare parte, este vorba de inițiative votate în a doua lectură.
Tot în a doua categorie intră o serie de legi promovate de Partidul Șor. Aici avem o serie de inițiative legate de piața farmaceutică, ce ar permite importul unor medicamente de o calitate dubioasă, dar și permiterea ca să existe și „farmacii ambulante”.
O a treia categorie sunt o serie de legi cu semne de alarmă. Este vorba în primul rând de așa-zisa anulare a legii miliardului. Efectiv, este vorba de legea care ia în calitate de datorie de stat peste 14 miliarde de lei. Acum, acești bani, care reprezentau datoria Ministerului Finanțelor (instituția garant) revine ca o datorie, gaură în buget, la Banca Națională, instituție creditoare în acest caz. Acești 14 miliarde au fost credite de urgență ale BNM, date pentru răscumpărarea depozitelor din BEM, Unibank și Banca Socială. O altă prevedere cu semne de alarmă este și micșorarea vârstei de pensionare. Aici au fost comasate două inițiative similare ale PSRM și Șor, care presupuneau ca vârsta de pensionare la femei să revină la 57 de ani, iar la Bărbați să revină la 62 de ani. Până acum, legea prevedea ca la fiecare jumătate de an, să crească vârsta de pensionare pentru femei și bărbați treptat, până se ajunge la 63 de ani pentru ambele sexe.
O a patra categorie sunt legile cu privire la bugetul de stat pentru anul 2021. Legile au fost votate în grabă în prima lectură, atunci când opoziția bloca tribuna. În a doua lectură, totul s-a votat la fel de rapid, fără dezbateri, aproape de miezul nopții.
Despre problema bugetului de stat din acest an experții au scris despre faptul că sunt o serie de scheme care ar avantaja anumite interese ale unor deputați neafiliați. Totodată, potrivit altor experți bugetul este „prea optimist” în privința deficitului bugetar.
De ce este problematic
Multe din aceste legi au fost votate fără consultări publice. Totodată, la o parte din legi lipsește avizul Guvernului. Iar despre altele încă se discută dacă acestea rămân în vigoare, întrucât s-au omis proceduri parlamentare necesare.
Ca efecte pe termen lung, din cauza unor inițiative de acest gen, țara noastră ar putea să piardă în primul rând acordul cu FMI, așteptat la sfârșitul acestui an. Acordul, ce presupunea un suport bugetar cel mai probabil va fi pus pe hold, iar statul va trebui să găsească bani din alte părți, sau să taie din alte cheltuieli. De obicei, se taie din cheltuielile cele mai mari ale sectorului bugetar – pensii și salarii.
Totodată, unii experți au semnalat că existența unei găuri mari în bugetul Băncii Naționale a Moldovei în urma abrogării „legii miliardului” ar duce la slăbirea și mai tare a leului, rezultând într-o creștere a prețurilor la mai multe produse.
Ce ar putea urma
Cel mai probabil o parte din legi va fi contestată la la Curtea Constituțională, iar deputații din opoziție vor decide ce anume vor să contesteze. Se poate contesta pe procedură – faptul că nu a fost respectată procedura de adoptare a unor acte, sau se poate contesta pe fond – anumite prevederi din lege contravin direct Constituției.
Dacă nu se contestă, cel mai probabil, legile ar urma să fie promulgate zilele următoare sau chiar azi (în funcție de cât de repede se redactează) de către Igor Dodon, și ar urma să intre în vigoare imediat.
