Alexander, bună ziua. Sugerez să trecem la „Dumneavoastră” pentru acest interviu, care nu este cu un om de afaceri sau cu o persoană bine-cunoscută mie, ci cu Președintele Comunității Evreiești din Republica Moldova. Sunteți în fruntea Comunității din 2006, deci timp de 14 ani. Ce s-a schimbat din 2006 până în prezent ...

Nu este ușor să rezum această perioadă îndelungată în câteva cuvinte, dar voi încerca. Dacă vorbim despre Comunitate ca organizație, atunci de-a lungul anilor atitudinea față de noi a devenit mai respectuoasă. Organizația a crescut, a devenit mai activă, realizările noastre au devenit mult mai vizibile. Autoritatea noastră a crescut în relațiile cu instituțiile guvernamentale și cu alți parteneri. Este o evoluție pozitivă. Dar există un alt aspect, care nu poate fi trecut cu vederea. Gradul de antisemitism în societate, pe rețelele de socializare, în prestația unor jurnaliști, politicieni, în viața de zi cu zi crește de la an la an. Și, din păcate, 2020 nu este o excepție.

Cum se manifestă acest lucru?

În acești 14 ani lumea s-a schimbat foarte mult și continuă să se schimbe rapid. Rețelele de socializare, Internetul și-au creat o nouă subcultură de comunicare, de multe ori discriminativă și neprietenoasă pentru unele grupuri sociale, inclusiv reprezentând minoritățile naționale și religioase. Acest lucru este adevărat și pentru evrei. Nu trebuie să mergeți departe pentru exemple. Politica din Moldova a făcut mult timp subiectul unei discuții „murdare” pe internet. Să constatăm ce se întâmplă în blogosferă. Dacă un reprezentant al unui partid politic este evreu, atunci discuția despre acțiunile acestuia „derapează” instantaneu dincolo de cadrul acțiunilor politice și se revarsă printr-un val de antisemitism.

Vorbiți despre Ilan Șor?

Da. În calitate de Președinte al Comunității Evreiești nu comentez niciun pas politic sau activitățile economice ale acestuia. Însă sunt profund îngrijorat că la orice discuție pe rețelele de socializare, nu numai cu referire la Șor, ci și alți membri ai partidului dat, se recurge la declarații jignitoare despre evrei ca națiune. Inutil să spun că acest lucru este inacceptabil?! În special atunci când aceste sentimente sunt susținute nu doar de comentatori virtuali sau anonimi, ci și de bloggeri sau jurnaliști adevărați.

Este un motiv pentru a vă adresa în instanță?

Sigur și Comunitatea este pregătită pentru astfel de acțiuni. În opinia mea, incitarea la antisemitism în mass-media și pe internet nu este mai puțin periculoasă decât actele de vandalism, care, spre regret, continuă, de exemplu, la cimitirul evreiesc din Chișinău...

Vizează și poziția instituțiilor publice?

Conform prevederilor legale drepturile evreilor sunt, desigur, protejate. Însă crima reprezintă o acțiune sau inacțiune periculoasă din punct de vedere social. Cred că statul ar putea lua o poziție mai activă în lupta împotriva manifestărilor inacceptabile de antisemitism și vandalism.

Ați spus mai devreme că atitudinea față de Comunitate ca organizație s-a îmbunătățit, inclusiv din partea autorităților ...

Acest lucru este adevărat, dar lipsa unei sustenabilități în politica moldovenească nu poate fi ignorată. Atunci când se schimbă reprezentanții instituțiilor naționale, multe subiecte și provocări trebuie discutate din nou.

Cu toate acestea, există schimbări pozitive. Realizările Comunității Evreiești din ultimii ani nu pot fi trecute cu vederea.

Există proiecte „vizibile” și „invizibile” pentru cei din jur. În contextul proiectelor vizibile, am realizat foarte multe în ultimii ani, iar acesta este meritul Consiliului de Administrație și a celui de Supraveghere. Datorită eforturilor intelectuale și organizatorice ale acestor echipe, dar și a sprijinului financiar, a devenit posibilă implementarea activităților și atingerea multor obiective...

Despre ce proiecte vorbiți?

În primul rând, mă refer la edificarea de monumente și memoriale în locurile execuțiilor în masă a evreilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Având în vedere că în unele orașe și sate evreii reprezentau mai mult de jumătate din populație, vorbim despre sute de mii de oameni. Exterminările au avut loc în aproape fiecare localitate.

În 2020, am deschis un memorial la Cahul. Memorialul de la Cosăuți urma, de asemenea, să fie inaugurat, dar, din cauza pandemiei, deschiderea acestuia va fi amânată pentru anul viitor. Partea sculpturală a memorialului victimelor din Orhei este deja gata. Instalarea unor astfel de monumente în toate locurile, unde au avut loc masacrele, este semnificativă pentru această pagină tragică a istoriei Moldovei.

Dar memorialele nu sunt singura direcție „vizibilă” de activitate?

Sigur că nu. Există multe cimitire evreiești în Moldova. După plecarea în masă a evreilor la sfârșitul secolului trecut, multe cimitire și morminte au fost lăsate nesupravegheate, iar, conform tradiției evreiești, cimitirul este un loc sfânt, pământul de acolo aparține celor decedați. Nu trebuie să uităm că multe înmormântări evreiești datează din secolele 17, 18 sau 19 și sunt adesea monumente arhitecturale. Sarcina noastră este să conservăm aceste cimitire, să le protejăm de vandalism, să organizăm instalarea de garduri, conservarea mormintelor, iluminarea cimitirelor.

Și o direcție a activității noastre este restaurarea clădirilor istorice evreiești, a sinagogilor și a templelor. Mai mult, acest aspect este asociat și cu libertatea religiei. Anterior au existat sinagogi nu doar în fiecare localitate a Moldovei, ci și în mai multe orașe mari, iar în epoca sovietică la Chișinău a rămas o singură sinagogă.

Care este situația în prezent?

Astăzi există patru sinagogi active în Chișinău, iar acest lucru este un pas foarte important în revenirea la rădăcinile noastre și tradiții religioase și festive.

Cine sprijină toate aceste activități?

Toți banii cu care operează Comunitatea Evreiască din Moldova sunt de origine locală. Acestea sunt donațiile de la membrii Consiliului Comunității, iar sursele sunt direcționate pentru realizarea programelor de caritate. Administrația Comunității distribuie finanțarea în limita bugetului aprobat.

Există programe și evenimente care atrag sponsori din străinătate, dar în aceste cazuri vorbim despre proiecte sau evenimente concrete, de regulă, asociate cu fostele locuri de reședință ale donatorilor.

Am discutat despre activitatea „vizibilă”

Da și este foarte important să susținem eforturile pentru promovarea educației și culturii, sănătății și asistenței celor care au nevoie de sprijin.

Voiam să întreb cum a afectat pandemia această activitate?

Comunitatea Evreiască a reacționat extrem de rapid la declanșarea pandemiei și la instituirea carantinei în această primăvară. Deja la jumătatea lunii martie a fost creat un sediu operațional, care funcționează și acum. Offline și online am luat decizii strategice cu privire la gestionarea organizațiilor și sediilor comunitare. A fost organizată asistență gratuită pentru cei care au nevoie de echipamente de protecție, alimente, medicamente și asistență socială. Continuăm să abordăm provocărilor pandemiei și în prezent.

Cum apreciați efectul muncii depuse în acest an pentru a depăși consecințele pandemiei?

Ne-a reușit să reținem răspândirea virusului din martie până în iunie când nu au fost înregistrate cazuri de infectare printre membri. Chiar înainte de deciziile naționale, am închis sinagogile și am anulat toate evenimentele publice și sărbătorile. Cred că am fost singura comunitate din țară, care a început imediat să acorde asistență sistemului public de sănătate și direct medicilor. Am procurat și donat Ministerului Sănătății echipament de protecție individuală în valoare de peste 30.000 de dolari. Grație activității Consiliului Administrație a fost organizată livrarea de alimente medicilor din spitale municipale până când aceste nevoi au fost acoperite din fonduri publice.

Spre regret, virusul este nemilos și nu alege în funcție de apartenență etnică sau religioasă. Trecem prin pierderi de vieți omenești, ceea ce este nespus de dureros.

2021 nu va fi mai ușor. Cum vă pregătiți pentru a răspunde provocărilor anului ce vine?

Îmi amintesc acum de o situație, pe care vreau să o povestesc. Ca și mulți oameni de afaceri urmăresc o publicație analitică rusă „Expert”. Dar am păstrat în mod special numărul „Expertului” din februarie 2020. Se vehicula într-unul din articole că epidemia COVID din China a fost oprită, nu există nicio probabilitate de extindere a ei în restul lumii și COVID nu poate fi atribuit amenințărilor din 2020. A fost doar cu câteva săptămâni până la răspândirea virusului și anunțarea pandemiei la nivel mondial. Deci, nici eu, nici altcineva nu ne putem imagina provocările din 2021. Prin urmare, mai bine puneți o întrebare despre proiectele noastre, pe care dorim să o demarăm în 2021.

Care sunt ele?

Vom începe în cele din urmă reconstrucția sinagogii Ţirilson din Chișinău. Acesta este un monument arhitectural. Aprobarea proiectului și a autorizațiilor a fost de durată, dar în 2021 vom începe. Având în vedere volumul de muncă și faptul că pandemia nu a fost încă depășită, nu cred că vom finaliza proiectul în 2021, dar sunt sigur că vom face progrese în reconstrucție.

Vom edifica un monument în memoria victimelor Holocaustului pe strada centrală din Orhei. Monumentul este turnat și a fost creat de regretatul sculptor celebru al Moldovei Naum Epelbaum. Urmează să îl instalăm.

Vom deschide un memorial la locul execuției în masă din Cosăuți, unde, practic, totul este deja gata. Și vom reface gardurile la cel puțin două cimitire.

Sper că și activitățile de creare a Muzeului de Istorie a Evreilor din Chișinău vor începe în cele din urmă.

Așa ne planificăm activitățile în anul ce vine în ciuda proverbului „Dacă vrei să-l faci pe Atotputernicul să râdă, spune-i despre planurile tale de viitor”

Pavel Zingan

---