Cine sunt tinerii NEET și cum sunt ajutați

Vasile are 18 ani și de trei luni este angajat oficial ca bucătar într-un local de tip fast-food din orașul Ungheni. Este îndemânatic, atent la detalii și păstrează o curățenie impecabilă la locul de muncă. Tânărul este unul din cei 80 de beneficiari direcți ai proiectului „Integrare socio-profesională pentru tinerii NEET” implementat de Asociația Obștească pentru Copii și Tineret „Făclia”, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și Fundației Soros Moldova. În cadrul proiectului Vasile a făcut un curs de bucătar și a reușit să găsească un serviciu pe placul său.

NEET este un termen care provine din limba engleză, acronim pentru Not in Education, Employment or Training și se referă la tinerii care nu sunt încadrați în câmpul muncii și nici nu urmează o formă de instruire sau pregătire profesională. 

Cine sunt tinerii NEET

„Sunt tineri pe care nu poți să-i identifici la prima vedere. Sunt cumva invizibili și defavorizați, nu numai din perspectivă financiară sau socială, ci și educațională. Mulți adolescenți renunță la școală sau nu sunt interesați de educație, pentru că au o așa-numită lene socială sau au preluat comportamentul părinților. Dacă părinții nu au făcut studii, atunci este posibil ca și copiii să urmeze aceeași cale”, lămurește Carolina Butușneanu, coordonatoarea serviciului creat de AO „Făclia”. 

Proiectul „Integrare socio-profesională pentru tinerii NEET” propune o abordare complexă, care cuprinde identificarea și implementarea acțiunilor necesare pentru incluziunea socio-profesională a tinerilor vulnerabili cu vârsta cuprinsă între 15-18 ani, din raioanele Ungheni, Călărași și Nisporeni.

În cadrul proiectului a fost creat un serviciu prietenos adolescenților care le oferă activități de orientare vocațională, formare și integrare profesională, consiliere psihologică, dezvoltare personală, stagii de practică, informații despre oportunități în carieră, mediere și angajare asistată în câmpul muncii. 

Cum sunt selectați beneficiarii proiectului

Carolina Butușneanu explică modul în care au fost identificați beneficiarii proiectului. „Noi am înțeles că trebuie să avem un reprezentant antenă, în fiecare localitate, ca să ne ghideze către acești tineri. Am ajuns la concluzia că profesorii sunt cei care cunosc cel mai bine situația adolescenților din comunitate. Ei au fost cei care ne-au ajutat și au ghidat elevii către serviciul creat de noi”, spune coordonatoarea proiectului. Astfel, mai mulți profesori din localitățile din raioanele Călărași, Nisporeni și Ungheni au fost instruiți pentru a deveni veritabili consilieri de ocupare și a identifica tinerii care au nevoie de sprijin. 

„Consilierul de ocupare îi face o evaluare inițială tânărului NEET, apoi împreună cu un consilier vocațional și cu psihologul din echipa noastră, adolescentului i se face o evaluare complexă. În baza evaluării complexe se întâlnește o echipă multidisciplinară formată din reprezentanți ai Direcției Asistență Socială, Direcției Educație și din cadrul Agenției de ocupare a forței de muncă. Aceștia decid dacă tânărul evaluat întrunește criteriile NEET și poate fi inclus în serviciul nostru”, precizează Carolina Butușneanu. 

Tipurile de servicii oferite

În cadrul proiectului, beneficiarii au parte de consiliere și orientare în carieră/vocațională care se desfășoară atât în mod individual, cât și în grup. Fiecărui beneficiar i se face un plan individualizat de intervenție în funcție de care se stabilește la ce cursuri și la ce stagii de practică va participa. 

Totodată, tinerii au parte de consiliere psihologică și ședințe de dezvoltare personală. Acestea urmăresc să le dezvolte nivelul de autocunoaștere, creșterea stimei de sine, îmbunătățirea abilităților de relaționare și comunicare, antrenarea empatiei, conștientizarea și reducerea comportamentelor problematice, dezvoltarea resurselor creative pentru rezolvarea problemelor, descoperirea punctelor forte și a vulnerabilităților personale, gestionarea corespunzătoare a emoțiilor și impulsurilor.

Potrivit specialiștilor implicați în desfășurarea proiectului, tinerii din categoria NEET acceptă mai greu experiența prezentată de părinți sau profesori. Existând o legătură afectivă și un istoric de frustrări și neînțelegeri cu aceștia de mult timp, tânărul dezvoltă mai degrabă o rezistență și refuză colaborarea. 

Însă atunci când stau de vorbă cu o persoană neutră, dispusă să îi asculte fără să îi judece, dar în același timp, au parte de o pregătire profesională, adolescenții sunt mult mai deschiși. Este important ca tinerii să ia în considerare ceea ce specialiștii le recomandă în materie de consiliere psihologică, dezvoltare personală sau orientare vocațională. 

Astfel, ședințele de dezvoltare personală se desfășoară prin tehnici adaptate vârstei participanților și includ activități plăcute, antrenante, relaxante care să-i ajute pe adolescenți să se exprime fără rușine, să dea frâu liber imaginației, să caute soluții la problemele pe care le întâmpină în viață. 

Tehnicile de lucru constau în discuții libere pe diverse teme, jocuri de rol, povești și metafore terapeutice, utilizarea desenului pentru exteriorizarea conflictelor interioare, exerciții de imaginație dirijată, dezbateri, exprimarea părerilor proprii și altele. 

Regula principală a activităților de dezvoltare personală este confidențialitatea. Participanții au siguranța că experiențele și trăirile pe care le vor destăinui în cadrul consilierii individuale sau de grup vor rămâne secrete. Acest lucru le dă încredere beneficiarilor și îi face mai deschiși. Ei au certitudinea că se află în siguranță și că specialiștii cu care interacționează sunt oameni de încredere. 

Încrederea în sine – factorul deschizător de drumuri

În ziua în care am vizitat sediul AO „Făclia”, acolo unde se desfășoară o mare parte din activitățile din cadrul proiectului, tinerii tocmai despre încredere vorbeau. 

„Astăzi vorbim despre importanța încrederii în sine și a laudei de sine sănătoase! Este important să ne apreciem, să ne cunoaștem punctele forte, să fim toleranți cu noi înșine”, le spune Carolina Butușneanu celor peste 20 de adolescenți care participă la această sesiune de dezvoltare personală. Tinerii parcurg mai multe exerciții și discută despre ce le știrbește încrederea în sine, dar și ce îi înaripează. Unii mărturisesc că stau foarte bine la capitolul încredere în sine, în timp ce alții spun că mai au de lucru la acest aspect. 

Din prima categorie face parte Cristina. Ea spune că își cunoaște abilitățile și crede că poate fi o lideră iscusită în comunitatea sa și nu numai. „Îmi place să comunic cu oamenii”, afirmă tânăra. Spune că în cadrul cursurilor de dezvoltare personală din cadrul proiectului „Integrare socio-profesională pentru tinerii NEET” învață tehnici de comunicare importante care o ajută să-și expună părerea în mod eficient și argumentat. „Aceste abilități de exprimare și comunicare sunt foarte importante, mai ales la interviurile de angajare. Eu aici simt că mă dezvolt, că aflu lucruri noi care mă vor ajuta în căutarea unui loc de muncă”, adăuga Cristina. 

„În primul rând, nu trebuie să mințim în CV”

La fel crede și Pavel, un alt beneficiar al cursurilor de dezvoltare personală desfășurate în cadrul proiectului. Pavel afirmă că nu prea are încredere în sine și este conștient de faptul că trebuie să se dezvolte și să se pregătească foarte bine pentru interviurile de angajare la care urmează să meargă în viitor. „În primul rând, nu trebuie să mințim în CV”, menționează cu seriozitate tânărul. 

„În al doilea rând, trebuie să-i demonstrezi angajatorului că ești deschis spre a învăța, că ești descurcăreț și bine informat. Trebuie să fim siguri pe noi”, continuă el.

Cursuri de orientare profesională 

În cadrul proiectului sunt organizate și cursuri de pregătire profesională. „La începutul anului s-au desfășurat cursuri de scurtă durată, de bucătar/cofetar și frizer. Au durat trei luni și s-au încheiat înainte de începerea stării de urgență. Partea teoretică s-a desfășurat la sediul Asociației Obștești „Făclia”, iar practica generală – în cantina unui liceu. Apoi fiecare beneficiar a fost repartizat unui agent economic unde a putut să lucreze într-o bucătărie adevărată. Mulți au și rămas în acele localuri și s-au angajat”, povestește coordonatoarea serviciului. 

După ce absolvesc aceste cursuri, tinerii beneficiază de alte câteva servicii importante. „Este vorba despre competențe-cheie pentru piața muncii. La această etapă, noi îi ajutăm pe tineri în procesul de căutare și obținere a unui loc de muncă. Punem accent pe tranziția beneficiarului nostru de la etapa formării profesionale la cea a angajării. Adolescenții învață cum să-și creeze un CV și cum să se pregătească de interviurile de angajare. De altfel, ultima etapă din serviciul nostru este medierea muncii. Acest moment se desfășoară individual, noi suntem alături de fiecare beneficiar în parte. Împreună găsim platformele unde sunt publicate anunțuri de angajare, îi sfătuim cum să obțină locul de muncă pe care și-l doresc, cum să comunice eficient cu angajatorul. Chiar și după ce instruirea lor în cadrul serviciului nostru se încheie, noi oricum ținem legătura. Beneficiarii ne sună, ne cer sfaturi, ne țin la curent cu situația lor”, menționează Carolina Butușneanu. 

„Sunt angajat oficial, se plătește bine”

Așa s-a întâmplat în cazul lui Vasile, tânărul de 18 ani care lucrează într-un local de tip fast-food din Ungheni. După ce a terminat clasa a 9-a, băiatul nu și-a continuat studiile la liceu și nu s-a înscris nici la colegiu. Reprezentanții AO „Făclia” susțin că aproximativ 30% din adolescenți nu-și continuă studiile după gimnaziu și le este dificil să-și găsească un loc de muncă.

Vasile locuia în satul lui de baștină alături de familia sa. Nu știa exact ce i-ar plăcea să facă în viitor și care este calea corectă pentru el. Datorită campaniei de informare desfășurată de AO „Făclia”, la urechile tânărului a ajuns informația despre cursurile profesionale organizate de asociația obștească.

Vasile a fost atras de această oportunitate și s-a implicat în toate etapele din cadrul proiectului.

A participat la cursurile de formare profesională pentru bucătari, fiind pasionat de acest domeniu de când era mic. Astfel, a simțit că și-a găsit vocația. „În familie am învățat să gătesc de toate, dar la cursuri am învățat cum să fac lucrurile în mod profesionist, după anumite reguli. A fost foarte interesant, pentru că am avut o profesoară extrem de bună care ne-a explicat totul amănunțit. Prima lună am făcut teorie, iar celelalte două luni am făcut multă practică. La examen am tras la sorți și mi-a picat coacerea unui tort. Mă pricep și la dulciuri”, spune zâmbind Vasile. 

Tânărul este mulțumit de actualul loc de muncă pe care l-a obținut fiind sprijinit de specialiștii din cadrul proiectului implementat de AO „Făclia”. „Sunt angajat oficial, se plătește bine. Mă înțeleg bine cu șeful meu și m-am obișnuit deja cu programul”, povestește adolescentul. O dată ce a început să câștige niște bani, tânărul s-a mutat în orașul Ungheni și spune că se simte mult mai motivat să muncească cinstit pentru a-și construi un viitor frumos.

Carolina Butușneanu spune că beneficiarii nu trebuie să parcurgă toate etapele din cadrul serviciilor oferit de AO „Făclia”. „De exemplu, unii adolescenți cunosc foarte bine ce oportunități au și cum să elaboreze un CV impecabil, dar nu au suficientă încredere în sine, se confruntă cu stări depresive, au probleme acasă și atunci ei au nevoie doar de serviciul nostru de consiliere psihologică, nu și de orientare profesională. Fiecărui beneficiar i se oferă ajutor în aspectele în care el întâmpină dificultăți”, afirmă aceasta. 

Provocările tinerilor într-o lume a schimbărilor

Viziunea Asociației Obștești „Făclia” este o lume în care tinerii își pot atinge întregul potențial, iar organizațiile neguvernamentale îi încurajează și îi ghidează în acest sens. Tinerii NEET sunt expuși unui risc mai mare de excluziune socială, deoarece nici nu-și dezvoltă competențele prin studii și nici nu acumulează experiență prin angajarea în câmpul muncii. 

Angela Ciocîrlan, președinta AO „Făclia” și directoarea proiectului „Integrare socio-profesională pentru tinerii NEET”, vorbește despre cât de important este ca adolescenții să fie informați cu privire la evoluția pieței muncii și mai ales, să-și aleagă corect o profesie. „Trăind într-o lume a schimbărilor și văzând că ceea ce era foarte apreciat pe piața muncii cu doi ani în urmă astăzi este mai puțin cerut, am pornit de la ideea că este nevoie de o metodologie de conexiune a câtorva servicii, care, într-un final, ar duce către o angajare de succes”, explică Angela Ciocîrlan.

Colaborarea dintre societatea civilă și autorități

Implementarea proiectului „Integrare socio-profesională pentru tinerii NEET” de către AO „Făclia”, a fost posibilă datorită unui grant în valoare de 41 800 EURO, oferit de Fundația Soros Moldova din resursele Uniunii Europene. „Ne-am gândit că noi, societatea civilă, putem colabora mai mult cu autoritățile, că ne putem așeza la aceeași masă pentru a crea un consiliu de coordonare a nevoilor tinerilor. Ne-am propus să vedem unde ne putem completa și cum ne putem cunoaște mai bine pentru a munci în comun. Astfel, am dezvoltat parteneriate locale cu Direcția de ocupare a forței de muncă din Călărași, Ungheni și Nisporeni, cu Direcția de asistență socială și alte structuri ce țin de domeniile educaționale”, adaugă directoarea proiectului. 

Astăzi, tinerii sunt afectați de multe fenomene care lasă urme adânci în dezvoltarea lor. Adolescenții se confruntă cu fobii, complexe, frustrări și o motivație scăzută. „Am tinde să credem că această categorie aparține adolescenților care provin din familii social vulnerabile, dar de multe ori, tinerii cu care noi lucrăm sunt nemulțumiți. Ei nu reușesc să se angajeze într-un loc unde să fie apreciați, plătiți pe măsura capacităților lor. Din păcate, angajatorii nu reușesc mereu să-și stimuleze angajații și să le ofere oportunități de creștere”, accentuează Angela Ciocîrlan. 

Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Servicii sociale mai bune printr-un parteneriat durabil dintre societatea civilă și guvern”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, co-finanțat și implementat de Fundația Soros Moldova în parteneriat cu Asociația Keystone Moldova, Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei și Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova.