Corespondenta noastră din Țările de Jos, Mădălina Jioară, ne-a relatat de ce primul an de universitate se caracterizează prin oboseală și nedumerire, unde petrecea câte șase ore zilnic și care sunt cerințele învățării autonome la Facultatea de Psihologie și Neuroștiințe din Maastricht.
Orice monedă are două fețe, așa și viața de student
„În viața studențească există momente incredibil de frumoase și altele care ne sunt mai puțin pe plac. Chiar dacă e recomandabil să fim optimiști și să privim partea plină a paharului, nu putem nega importanța faptului că trebuie să avem o viziune transparentă și să cunoaștem atât avantajele, cât și dezavantajele oricărei acțiuni înainte de a lua o decizie. Atunci când trebuie să ne alegem facultatea, valoarea acestor factori decizionali capătă o pondere și mai mare.
Studiile în Țările de Jos, atât de licență, cât și la master, se asociază direct cu sistemul învățării bazate pe probleme, Problem Based Learning, prescurtat PBL. Această metodă are un specific foarte individualist. Majoritatea studenților o consideră ca fiind una foarte avantajoasă, întrucât pune în evidență capacitățile și dorințele studentului (studentei); ai libertate absolută de a învăța așa cum vrei, când vrei și cu cine vrei tu. Începând din septembrie și până în iulie, ai ocazia să pui în aplicare cerințele PBL:
# studiu individual de aproximativ 25 de ore săptămânal, când singur(ă) alegi cum asimilezi materia propusă. Eu petreceam în jur de șase ore zilnic la bibliotecă și chiar câte 12 ore în perioada examenelor;
# analiza tuturor surselor informaționale oferite de facultate la un anumit subiect, articole, cercetări științifice, capitole din manualele cursului, prezentările profesorilor și videoclipurile tematice;
# după studierea materialelor didactice, studenții se întrunesc în grupuri prestabilite a câte 12-14 persoane de trei ori pe săptămână. În timpul acestor tutorial-uri, studenții au ocazia să își povestească unii altora ceea ce au învățat, să explice și să se ajute reciproc prin intermediul diverselor procese de introspecție. Studenții sunt însoțiți de câte un tutore-profesor ce monitorizează ca discuția să acopere toate subiectele necesare într-o direcție optimă.
Personal, consider această metodă ca fiind una foarte avantajoasă întrucât procesul de învățare devine foarte activ și personalizat, diferit de obișnuințele din liceu. Faptul că te afli într-un grup mic te responsabilizează și nu îți permite să fii pasiv în timpul tutorial-ului, însă e nevoie de studiere și implicare constantă, deoarece recuperezi cu greu de unul singur;
# de două ori pe săptămână, au loc seminarele de grup unde toți studenții din torent au întâlnire cu profesorul responsabil de curs. Acesta explică încă o dată materia discutată în cadrul tutorial-urilor;
# anul academic este împărțit în șase perioade de durate aproximativ egale, a câte șase sau opt săptămâni. Fiecare perioadă are cursuri diferite, respectiv și sesiunile de examene nu sunt semestriale, ci au loc de șase ori pe an. Inițial, acest sistem îmi părea disproporțional și extrem de stresant, însă odată cu trecerea timpului, am înțeles că este un stres constructiv și un sistem organizațional extrem de benefic care te menține în tonus.
Recunosc, metoda de învățare Problem Based Learning poate induce anumite probleme de adaptare pentru studenți, mai ales pentru cei noi care s-au obișnuit cu un sistem diferit, este un sistem care nu oferă atât de multă autonomie și putere decizională. Poate părea că ai prea multă libertate și în același timp prea mult de învățat, iar asta constituie un dezavantaj evident. Însă acesta se transformă rapid într-un element foarte avantajos și benefic nu doar pentru anii de studenție, deoarece te învață să fii flexibil, atent, responsabil pentru propriul timp și decizii. Devii mai rezistent la stres și înveți să îți înțelegi dorințele, preferințele și modul de învățare. Plus la toate, facultatea pune mare accent pe individualitatea fiecărui student și îl susține în cunoașterea de sine și a metodelor de învățare care îi sunt cele mai potrivite.
Chiar în primul an, am avut un curs întreg alături de mentorul meu (fiecare are oportunitatea de a avea un mentor pe parcursul celor trei ani de licență), în cadrul căruia acesta m-a ajutat să descopăr ce metode de învățare îmi oferă cele mai bune rezultate. Inițial, eram o adeptă a rezumatelor, iar în urma acestui curs, am învățat că această metodă nu mă avantajează și am individualizat împreună procesul meu de studiere.
Un alt aspect avantajos este faptul că profesorii sunt foarte receptivi și sunt mereu aproape de studenți. Îi poți contacta mereu printr-un e-mail sau, mai mult decât atât, profesorii au săptămânal un număr de ore individuale «de primire» pentru studenți, pe parcursul cărora răspund la orice întrebare.
Am analizat mult conceptul vieții de student în Țările de Jos și în primul meu an, abia obișnuindu-mă cu un sistem atât de diferit, cele două cuvinte caracteristice erau: oboseală și nedumerire. Dar am învățat să fiu mai bună, să mă adaptez, să fiu flexibilă și să îndrăgesc viața de student la Maastricht, cu toate avantajele și dezavantajele ei.
Până la urmă, omul face locul, iar a învăța să gestionezi propriul timp și propria-ți libertate, e un lucru mare.”
Autoare: Mădălina Jioară
