Vaccinuri COVID-19: ce profituri vor avea companiile producătoare?

La începutul pandemiei am fost avertizați: este nevoie de ani pentru a dezvolta un vaccin, așa că nu vă așteptați la o soluție prea curând. 

Acum, după doar 10 luni, injecțiile au apărut și au început să fie folosite, iar firmele din spate sunt nume cunoscute de toată lumea.

În consecință, analiștii de investiții prognozează că cel puțin două dintre ele, compania americană de biotehnologie Moderna și BioNTech din Germania, împreună cu partenerul său, gigantul american Pfizer, vor câștiga probabil miliarde de dolari anul viitor.

Nu este clar însă cât de mulți producători de vaccinuri se vor îmbogăți și mai mult.


Cine a investit?



Datorită nevoii urgente de vaccin, guvernele și donatorii au investit miliarde în proiecte pentru a le crea și testa. Organizațiile filantropice, cum ar fi Fundația Gates, au susținut căutarea unui medicament, dar și persoane precum fondatorul Alibaba, Jack Ma, și vedeta muzicii country Dolly Parton.

În total, guvernele au furnizat 6,5 miliarde de lire sterline, potrivit companiei de analiză a datelor științifice Airfinity. Organizațiile non-profit au furnizat aproape 1,5 miliarde de lire sterline.

Doar 2,6 miliarde de lire sterline au provenit din investițiile proprii ale companiilor, multe dintre ele depinzând în mare măsură de finanțarea externă.



Ce taxează companiile de vaccinuri?



Unele firme nu vor să fie văzute că profită de criza globală, mai ales după ce au primit atât de multe finanțări externe. Marele producător de medicamente din SUA, Johnson & Johnson, și compania britanică AstraZeneca, care lucrează cu o companie de biotehnologie de la Universitatea din Oxford, s-au angajat să vândă vaccinul la un preț care să le acopere doar costurile.


În prezent, AstraZeneca pare a fi cel mai ieftin la 4 dolari americani per doză.

Moderna, o mică firmă de biotehnologie, care lucrează de ani de zile la tehnologia din spatele vaccinului său, are prețuri mult mai mari, până la 37 dolari americani pe doză. Scopul său este de a obține un anumit profit pentru acționarii firmelor (deși o parte din prețul mai mare va acoperi și costurile transportului acestor vaccinuri la temperaturi foarte scăzute).



Asta nu înseamnă însă că aceste prețuri sunt fixe. De obicei, companiile farmaceutice percep diferite sume în diferite țări, în funcție de ceea ce își pot permite guvernele.

Promisiunea AstraZeneca de a menține prețurile scăzute se extinde numai pentru „durata pandemiei”. Ar putea începe să perceapă prețuri mai mari încă de anul viitor, în funcție de cum va evolua boala.

„În acest moment, guvernele din lumea bogată vor plăti prețuri ridicate, sunt atât de dornici să pună mâna pe orice ar putea ajuta să pună capăt pandemiei”, spune Emily Field, șefa cercetării farmaceutice europene la Barclays.

De îndată ce vor apărea mai multe vaccinuri, probabil anul viitor, concurența ar putea să ducă la scăderea prețurilor, spune ea.

Între timp, nu ar trebui să ne așteptăm ca firmele private – în special cele mai mici, fără alte produse de vânzare – să facă vaccinuri fără să caute niciun profit, susține Rasmus Bech Hansen, director executiv al Airfinity.

„Aceste companii și-au asumat un risc semnificativ, s-au mișcat foarte repede, iar investițiile în cercetare și dezvoltare au fost semnificative. Și dacă doriți ca firmele mici să continue să facă progrese în viitor, trebuie să le recompensați”, adaugă el.

Dar unii susțin că contextul crizei în care ne aflăm nu este un moment potrivit pentru a cere finanțări.



Ar trebui marile firme să-și împărtășească tehnologia?



Pentru că miza este atât de mare, s-a solicitat publicarea cunoștințelor din spatele noilor vaccinuri, astfel încât alte firme din India și Africa de Sud, de exemplu, să poată fabrica doze pentru propriile piețe. Ellen ‘t Hoen, directoare a grupului de cercetare Medicine Law and Policy, spune că asta ar fi trebuit să fie o condiție pentru a primi finanțare publică.

„Cred că guvernele noastre nu au înțelepciunea să predea acei bani fără alte obligațiuni”, spune ea.

La începutul pandemiei, spune ea, marile companii farmaceutice nu au manifestat niciun interes în crearea unui vaccin. Abia atunci când guvernele și agențiile au intervenit cu promisiuni de finanțare au început să lucreze la asta. Deci, ea nu vede de ce ar trebui să aibă drepturi exclusive de a profita de rezultate.



„Aceste inovații devin proprietatea privată a acestor organizații comerciale și controlul asupra celor care au acces la inovație și accesul la cunoștințele despre cum să le realizeze rămâne în mâinile companiei”, spune ea.

În timp ce există o anumită împărtășire a cunoștiințelor intelectuale dintre firme, ea spune că nu este nici pe departe suficient.


Deci, vor obține companiile farmaceutice profituri mari?



Guvernele și organizațiile multilaterale s-au angajat deja să cumpere miliarde de doze la prețuri stabilite. Așadar, pentru următoarele câteva luni, firmele vor fi ocupate să îndeplinească aceste comenzi cât mai repede posibil.

Cei care vând către țări cu buzunare mai adânci vor începe să vadă o rentabilitate a investiției lor, în timp ce AstraZeneca, în ciuda faptului că are oferte pentru a furniza cel mai mare număr de doze, își va acoperi doar costurile.

După îndeplinirea acestor prime contracte, este mai greu de prezis cum va arăta noul peisaj vaccinal.

Depinde de multe lucruri: cât durează imunitatea la cei vaccinați, câte vaccinuri de succes apar și dacă producția și distribuția se desfășoară fără probleme.

Emily Field, de la Barclays, crede că această cale a firmelor pentru a obține profituri va fi „temporară”.

Chiar dacă primii nu își împărtășesc cunoștiințele intelectuale, există deja peste 50 de vaccinuri în studiile clinice din întreaga lume.

„Peste doi ani, ar putea exista 20 de vaccinuri pe piață”, spune Field. „Va fi dificil pentru companiile farmaceutice să perceapă un preț premium”.

Ea crede că impactul pe termen lung va avea mai mult de-a face cu reputația companiilor. O lansare cu succes a vaccinurilor ar putea ajuta la deschiderea ușilor pentru vânzarea terapiilor Covid sau a altor produse.

În acest sens, întreaga industrie va beneficia, confirmă Rasmus Bech Hansen de la Airfinity.

„Acesta este unul dintre câștigurile cu care s-ar putea ieși din pandemie”, spune el.

În viitor, el se așteaptă ca guvernele să investească în strategii pentru combaterea pandemiei așa cum se investește acum în apărare, considerând asta o investiție pentru lucruri pe care speră să nu le folosească.

Sursa: BBC, Reuters, Getty Images

Studentă la jurnalism în Cluj, a înțeles că mai bună învățătură decât practica nu există și nici mai bună redacție decât Moldova.org nu-i. Și da, chiar o cheamă Eugenia Wetz și are origini poloneze.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.