Neglijarea copilului prevalează în proporție de circa 84% în cadrul structurii cazurilor Violență, Neglijare, Exploatare și Trafic al copilului​ (VNET). Deși numărul infracțiunilor înregistrate împotriva copilului în anul 2019 s-a diminuat în raport cu anii precedenți, în structura acestui tip de infracțiuni, în proporție de 32% prevalează cele cu caracter sexual, prezentând tendințe atât în ascendență, cât și în diversificarea formelor acestora. Acestea sunt printre concluziile „Compendiului Statistic cu privire la evoluția în anul 2019 a cazurilor e violență, neglijare, exploatare, trafic asupra copiilor”, elaborat de Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii conform datelor oferite de autorități. 

Infracțiunile de abuz sexual asupra copilului

În o pătrime din cazurile de violență sexuală, agresorii sunt persoanele din anturajul familial al copiilor (membri de familie și rude). Analiza datelor a arătat, că doar un sfert din infracțiunile de abuz sexual asupra copilului care au fost înregistrate în anul 2019 (și doar o treime din cele înregistrate în anii 2018 și 2017), au fost comunicate autorității tutelare, și respectiv au ajuns în sistemul de protecție a copilului. Situație similară se menține și în cazul infracțiunilor de trafic al copilului.

Numărul infracțiunilor de neglijare a copilului a diminuat cu 38,2% față de anul precedent, rămânând a fi de 2,9 ori mai mare comparativ cu anul 2017, când Codul Penal a fost completat cu articolul 2012 , care prevede sancționarea părinților pentru eschivarea cu rea-voință de la exercitarea obligațiilor părintești.

Numărul constatărilor medico-legale efectuate în privința copiilor victime ale infracțiunilor este în creștere progresivă accentuată, cu 43,7% față de anul precedent și cu 61,4% față de anul 2017. Este în creștere și numărul solicitărilor pentru efectuarea evaluărilor psihologice, și cel al referirilor pentru acordarea serviciilor de asistență psihologică necesare, atât către SAP cât și către CNPAC. Numărul copiilor în vârstă de până la 14 ani audiați în condițiile art. 1101 este a sporit cu 27,3% față de anul 2018 și cu 36,4% față de anul 2017.

Peste 1/2 dintre copiii audiați constituie victime ale abuzului sexual, 20,3% - victime ale violenței în familie și 22,9% - martorii infracțiunilor.

Munca în condiții de muncă interzise

În structura cazurilor de exploatare identificate de către Inspecția muncii, munca în condiții de muncă interzise copilului prevalează în proporție de peste munca 40%. În funcție de sursa de sesizare predominantă la nivelul sectorial datele arată că, circa 2/3 dintre cazurile suspecte identificate în cadrul sectorului sănătăți le revin medicilor de familie/asistenților medicali de familie. 

În cadrul sectorului educației peste ½ dintre cazurile identificate le-au revenit profesorilor, iar elevilor circa ¼ dintre acestea. De asemenea, persoanelor adulte din comunitate le-a revenit peste 80% dintre cazurile sesizate și înregistrate de către Serviciul „Telefonul Copilului”.

Măsuri de plasament de urgență

În anul 2019, autoritatea tutelară a dispus aplicarea măsurii plasamentului de urgență în privința a 500 de cazuri VNET, peste 2/3 dintre acestea revenind mediului rural. În 58,8% dintre cazurile de plasament de urgență victime au fost copiii în vârstă de 7-17 ani, iar în 24,2% cei în vârstă de 3-6 ani. Deși plasamentul de urgență în servicii de tip rezidențial continuă să prevaleze în 57,5% dintre cazuri, față de anii precedenți acesta înregistrează tendințe în descendență în favoarea formelor imediate de protecție de tip familial.

Numărul ordinelor de restricție de urgență emise de către angajații poliției este în creștere progresivă, fiind observată și o descreștere a demersurilor înaintate în instanțe pentru obținerea ordonanțelor de protecție.

În anul 2019, sub supravegherea poliției s-au aflat 710 ordonanțe de protecție, dintre care cele pentru protecția copilului și cuplurilor mamă-copil au constituit circa o treime.

Compendiul a subliniat că rămân a fi persistente problemele de acuratețe în prezentarea datelor și dezagregărilor, precum și cele de subraportare a cazurilor suspecte de către unele sectoare partenere, situația evoluând nesemnificativ în raport cu constatările analizelor tematice anterioare, ceea ce afectează calitatea implementării MIC.