Între tăcere și sunet. Copiii din nordul țării care învață să audă

Literatura de specialitate mondială arată că un copil din 1000 se naşte cu probleme de auz. Și tot un copil din 1000 dobândește o astfel de deficiență în primii ani de viață. În această situație, cu cât mai repede este depistată problema, cu atât mai mari sunt șansele de recuperare. 

Cheia este efectuarea screeningului audiologic, adică a unui examen medical de auz, în primele zile sau luni de viață ale bebelușilor. În lipsa acestei investigații medicale, copiii sunt diagnosticaţi la o vȃrstă medie de 2,5 ani, ceea ce înseamnă o perioadă lungă în care copiii nu aud sunete sau le aud prost și în care învață să vorbească mult mai greu.

De cele mai multe ori, părinții sunt cei care depistează deficiențele de auz ale copiilor. „De exemplu, se întâmplă ca mama să strice ceva prin casă și să realizeze că zgomotul nu l-a deranjat deloc pe copil. Și abia atunci părinții merg la medic”, spune Angela Moiseeva, directoarea AO „Audiviz” din mun. Bălți. Asociația oferă servicii inovative și complexe de intervenție timpurie pentru copiii cu deficiențe de auz din regiunea de nord a țării. În prezent, peste 40 de minori participă regulat la activitățile desfășurate de asociație.

Cum se face screeningul audiologic

În cadrul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Soros Moldova, AO „Audiviz” a beneficiat de un grant în valoare de aproape 50000 EUR. O parte din bani au fost folosiți anume pentru cumpărarea unui dispozitiv pentru screening audiologic și a unui aparat logopedic. 

OtoRead Screening este un dispozitiv tehnologic medical care funcționează pe baza otoemisiunilor acustice determinate automat (OEA) și este cel mai răspândit test de screening auditiv. Aparatul permite o examinare eficientă a nou-născuţilor în timpul somnului lor natural, ori în stare de veghe dacă bebelușul este liniştit, prin introducerea unei sonde în urechea acestuia.

În R. Moldova există puține astfel de aparate. OtoRead Screening a costat 114900,00 lei.

Verboton VT15 este un dispozitiv logopedic portabil individual pentru dezvoltarea atenției auditive și vorbirii. Mecanismul asigură o amplificare a sunetului cu setări separate pentru urechea stângă și dreaptă. De asemenea, conține un indicator de control al volumului. Verboton este echipat cu un vibrator, căști, microfon și un vibrodisc. Vibrodiscul  se conectează la Verboton și este conceput astfel încât să-i fie mai ușor copilului să emită primele sunete, să-și dezvolte vorbirea, să reacționeze când aude cuvinte și zgomote. Acest aparat a costat 108100,00 lei și a fost achiziționat în cadrul aceluiași proiect finanțat de Uniunea Europeană.

La sediul asociației au loc ședințe de terapie de limbaj, terapie auditivă pentru copii și un atelier de dezvoltare a abilităților părintești. Acesta reprezintă, de fapt, o apropiere între părinți și copiii lor, o modalitate de a se cunoaște, a colabora și a comunica mai eficient. În cadrul acestei activități, copiii, ajutați de părinți, confecționează diverse articole handmade, în special bijuterii. 30 de copii au primit câte un set de materiale de lucru necesare pentru confecționarea bijuteriilor.

Copilul trebuie să conștientizeze că are o voce

Danu are 13 ani și beneficiază de aceste servicii de doi ani. Mama sa, Ecaterina, mărturisește că băiatul a evoluat uimitor în acest timp. A învățat să scrie și să citească. 

„Mi-am dat seama că Danu are probleme de auz mai târziu… Abia la 4 ani a început să poarte aparat auditiv. A durat ceva timp până medicii au constatat că nivelul lui de auz este foarte, foarte mic. Eu am acceptat greu această idee”, recunoaște mama adolescentului. 

Aceasta povestește că au urmat ani de zile în care au mers la mai mulți specialiști pentru a-l ajuta pe Danu să-și dezvolte limbajul și alte abilități, dar fără succes. „Cu doi ani în urmă am aflat de Audiviz și am venit la centrul lor. În câteva luni de la venirea noastră aici, Danu a învățat să citească, să scrie, să pronunțe cuvinte, dar să și comunice prin limbajul mimico-gestual”, povestește Ecaterina. 

„A auzi este una, dar a prelucra ceea ce auzi este altceva. Copilul trebuie să conștientizeze că el produce niște sunete, că are o voce. Când a venit Danu prima dată la noi, mi-am dat seama imediat că el va putea să învețe să vorbească. Deschideam eu gura să spun ceva, deschidea și el gura. Era foarte atent, dornic”, spune Angela Moiseeva, directoarea AO „Audiviz” și psihopedagogă.

„Nu vor să audă, pentru că s-au obișnuit cu liniștea”

Aceasta adaugă că, în cazul lui Danu, un factor care l-a ajutat să înceapă să vorbească și să citească este faptul că poartă aparat auditiv de mulți ani. „El a avut timp să se deprindă cu sunetele, să conștientizeze că aude, să-și perceapă și propria voce. Din momentul în care asta se întâmplă, reabilitarea devine mai ușoară”, adaugă psihopedagoga.

Angela Moiseeva afirmă că, pentru copiii care au trăit ani de zile în liniște, este greu să accepte lumea sunetelor. „Uneori, copiii își deconectează singuri aparatele auditive. Ei nu vor să audă, pentru că s-au obișnuit foarte mult cu liniștea”, explică specialista. 

Ecaterina, mama lui Danu, povestește că acum adolescentul este independent și se descurcă singur la o mulțime de activități. „Merge și vine de la școală singur. Își face temele. E foarte bun la matematică și informatică. Joacă fotbal. Mă ajută în gospodărie. Este foarte bravo!”, afirmă femeia. „Datorăm această evoluție doamnei Angela pe care o considerăm membră a familiei noastre. Să știți că Danu nu acceptă pe oricine și nu se apropie foarte ușor de oameni, dar pe doamna Angela a primit-o cu inima deschisă”, adaugă mama băiatului.

„Aici, copilul este mai deschis, mai prietenos și mai curios”

Printre beneficiarii serviciilor prestate de AO „Audiviz” se numără și Avenir, un băiețel de 5 ani. Mama sa, Ina, spune că Avenir ar putea auzi doar cu ajutorul unui implant cohlear.

Implantul cohlear este diferit de protezele auditive. Dacă protezele se pretează la persoanele cu pierdere ușoară sau moderată a auzului și funcționează prin simpla amplificare a sunetului, implantul cohlear înlocuiește funcționarea părţii afectate a urechii interne (cohleea) pentru a trimite, prin intermediul unui microcip, semnale sonore către creier.

Un aparat auditiv simplu nu îl poate ajuta foarte mult pe băiatul de 5 ani, în schimb dispozitivul logopedic „Verboton” îl ajută să deslușească niște sunete și să le și pronunțe. 

„De când venim aici, Avenir este mai deschis, mai prietenos și mai curios. Îi place să se joace cu surioara lui de numai câteva luni. Este foarte energic. Noi comunicăm prin semne. El îmi arată ce vrea, unde vrea, de ce are nevoie”, explică Ina. 

Angela Moiseeva spune că simțul auzului trebuie antrenat. „Chiar dacă un copil poartă aparat auditiv, de multe ori, el nu conștientizează că aude. Atenția auditivă este esențială și se antrenează prin terapie. De exemplu, folosirea instrumentelor muzicale este un exercițiu eficient și foarte interesant pentru copii”, precizează psihopedagoga.

„Practic nu mai am puteri și răbdare”

Pe lângă activitățile destinate recuperării și dezvoltării copiilor, la fel de importante sunt activitățile dedicate părinților. Daniela își crește singură cele două fetițe, Nicoleta și Valeria. Cea mai mare are 13 ani și luptă cu mai multe probleme de sănătate, printre care și deficiențe de auz. Femeia mărturisește că este o adevărată provocare să comunice cu fiica ei. „Nu ascultă, nu se dezvoltă… Foarte greu e să comunici, să-i lămurești. Totul iubește să facă pe-a ei, nu prea ascultă, se enervează…”, povestește Daniela. „Vin aici cu ambele fetițe, pentru că sunt activități interesante pentru ele, dar și pentru mine. Vorbesc cu alți părinți, aflu ce probleme au alți copii. Practic nu mai am puteri și răbdare. E foarte greu să reziști, din punct de vedere emoțional”, dezvăluie Daniela. 

Aceasta mai spune că ambelor fetițe le place să participe la atelierele de creație menite să întărească relația dintre copil și familia lui și să contribuie la transformarea părinților în principalul factor educaţional în reabilitarea celor mici. „Ne apropiem în timpul atelierelor. Fetițelor le place să facă bijuterii, în special. Cea mare este chiar talentată… de multe ori îmi dăruiește mie ce creează. Mă gândesc că dacă își dezvoltă abilitățile, pe viitor, această activitate și pasiune a ei ar putea fi o sursă de venit”, consideră Daniela. 

Toate aceste activități se desfășoară în cadrul proiectului „Intervenţia timpurie – o şansă în plus în procesul de reabilitare a copilului cu dizabilități de auz” conceput de AO „Audiviz” în colaborare cu IMSP Centrul Medicilor de Familie municipal Bălți. 

Deocamdată, activitățile se desfășoară la sediul asociației obștești, dar mai târziu ocupațiile vor avea loc chiar în Centrul Medicilor de Familie. 

„Directorul acestei instituții, domnul Veaceslav Batîr, a fost foarte deschis la propunerea noastră de colaborare și am reușit să dezvoltăm un parteneriat de succes. Astfel, în cadrul centrului au fost amenajate și dotate două cabinete: unul pentru screening audiologic și altul pentru terapiile logopedice. S-au efectuat lucrări de fonoizolare a pereților, a fost instalată lumina și căldura în aceste încăperi, s-a construit o sală de baie preconizată pentru beneficiari, cheltuielile fiind suportate de Centrul Medicilor de Familie”, explică Angela Moiseeva. 

Webinare pentru părinți și profesori

Din cauza pandemiei, o parte din activitățile din cadrul proiectului s-au desfășurat în mediul online. De exemplu, în luna mai a avut loc primul webinar – „Părintele co-terapeut în progresul și recuperarea copilului cu deficiență de auz”. Scopul acestuia a fost formarea competențelor necesare părinților în cazul în care copiii au deficiențe de auz: cauzele, efectele surdității asupra dezvoltării copilului, metode și tehnici specifice de abordare a acestora, dar și dezvoltarea abilităților de utilizare a protezelor auditive. Întâlnirea a adunat 26 de părinți din municipiul Bălți.

A fost organizat un webinar și pe subiectul „Auzul – unul dintre cele mai importante simțuri ale omului”, adresat specialiștilor din instituțiile de învățământ. Au participat 33 de specialiști din 7 instituţii de învățământ din municipiul Bălți: logopezi, profesori, cadre didactice de sprijin și psihologi. 

În total, de activitățile desfășurate în cadrul proiectului beneficiază 122 de persoane printre care 57 de copii și 75 de adulți. 

De asemenea, în cadrul proiectului, se va crea în mun. Bălți un mecanism pentru identificarea, referirea şi monitorizarea copiilor cu deficiențe de auz și a familiilor lor. Mecanismul este menit să faciliteze interacțiunea la nivel local a instituțiilor din domeniul medical, educațional și social, așa încât copiii să beneficieze de o mai bună protecție și acces la servicii medico-sociale de calitate.

Totodată, a fost creată deja o bază de date electronică a copiilor din mun. Bălți cu deficiențe de auz pentru a fi luați la evidență de către specialiști.

***

Astăzi, zeci de copii beneficiază de sprijinul oferit de AO „Audiviz”. Alături de profesorii de la centru și de părinții lor, ei învață să facă față provocărilor și se pregătesc pentru un viitor în care sunt membri activi și apreciați în comunitate.

Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Servicii sociale mai bune printr-un parteneriat durabil dintre societatea civilă și guvern”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, co-finanțat și implementat de Fundația Soros Moldova în parteneriat cu Asociația Keystone Moldova, Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei și Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova.