Soluția simplă care a redus rata infecțiilor cu HIV de la 85 la 5%

E aproape ora opt dimineața. Știe că acuș o să-l sune cineva să-l întrebe de seringi. Apelul nu se lasă așteptat. Omul de la celălalt capăt al firului are nevoie de un pachet.

Petru are deja pregătite câteva pachete cu seringi sterile, teste la HIV, sifilis și Hepatita C, prezervative și altele. Bea o cafea și merge la locul întâlnirii. Din cauza coronavirusului, se întâlnește cu ei undeva în stradă, în aer liber. Pentru că au deja imunitatea slăbită din cauza stilului de viață pe care-l duc, sunt mai vulnerabili în fața COVID-19.

Utilizatorii de droguri au nevoie de Petru. Este omul care le livrează seringi sterile pentru a se droga în siguranță, fără a se infecta cu HIV. Petru este omul care, acum 10 ani, era de partea cealaltă a acestei relații.

„Mult timp eu mă temeam să mă trezesc dimineața, pentru că știam că dimineața nu o să se întâmple nimic bun și va trebui să alerg ca o veveriță în roata din cușca ei. Fugi, fugi, dar tot rămâi în același loc. Îmi era frică și să mă culc. Acum, eu mă culc liniștit și mă bucur că am mâini și picioare. Mulți tovarăși de-ai mei pur și simplu au murit. Dar eu mă trezesc, pot să respir…”

Când se uită în urmă, Petru înțelege că schimbarea nu s-a făcut într-o singură zi, ci a fost un proces îndelungat și anevoios pe alocuri. Astăzi se fac 13 ani de când se duce în cele mai frecventate locuri ale consumatorilor de droguri, ca să le ofere seringi sterile, un sfat „de la egal la egal” și să-i ajute cu ce poate. 

De la 85 la 3-5%

Schimbul de seringi s-a dovedit a fi soluția pentru cea mai mare problemă legată de HIV la sfârșitul anilor ’90. „Înainte se credea că dacă folosești droguri, înseamna că ai HIV”, comentează Petru care a încercat pentru prima dată drogurile la destrămarea URSS-ului. Și Petru are dreptate, pentru că în anii 1996-1997, aproximativ 85% dintre cei cu HIV, erau infectați prin intermediul seringilor.

La aproape 20 de ani distanță, balanța a înclinat cu totul spre cealaltă parte: specialiștii în domeniu vorbesc despre o rată de până la 3-5% de infectare cu HIV, asociată consumului de droguri injectabil, pentru toată țara. „Acum nu e problemă să cumperi o seringă”, spune Iurie Climaşevchi, coordonator al Programului Naţional de prevenire şi control a infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală. 

CUM FUNCȚIONEAZĂ SOLUȚIA

Din experiența altor țări, specialiștii din Moldova au înțeles cum urma să funcționeze soluția, care astăzi pare a fi destul de simplă: lucrătorii outreach, cărora li se mai zice lucrători sociali sau consilieri de la egal la egal, sunt utilizatori de droguri sau foști utilizatori de droguri. Ei vizitează locurile cele mai frecventate de către dependenții de droguri pentru a le da seringi sterile și a le colecta pe cele folosite. Pe lângă asta, ei urmau să-i învețe, prin limbajul lor, cum să se drogheze fără să se infecteze cu HIV, ce înseamnă Virusul Imunodeficienței Umane, cum se manifestă, ce pericole prezintă, cum se depistează și cum se tratează.

 

Virusul Imunodeficienței Umane este un retrovirus care atacă și distruge sistemul imunitar, iar organismul nu mai poate face faţă virusurilor, bacteriilor, ciupercilor, celulelor canceroase. Astfel, boala rezultă în infecţii şi forme de cancer care pot fi mortale. 

Virusul nu poate dispărea 100% din corp, pentru că poate să-și înscrie codul în genomul celulei gazdă. Virusul poate exista în organism fără a da semnale chiar și ani până la declanșarea bolii SIDA.

Virusul se transmite prin intermediul sângelui, prin contact sexual și de la mamă la făt.

 

 În toți acești ani, schimbul de seringi a fost parte a proiectelor de reducere a riscurilor implementate de asociațiile obștești specializate în stoparea epidemiei de SIDA. AO „Pentru prezent și viitor” este una dintre ele și deja de 17 ani educă, informează și promovează servicii de asistență socială pentru persoanele afectate de HIV/SIDA și narcomanie.

Nina Tudoreanu, președinta acestei asociații, care astăzi prestează servicii pentru cei din Chișinău și suburbii, dar și în raionul Căușeni, a făcut o concluzie în această luptă: „balanța celor infectați cu HIV prin intermediul drogurilor injectabile s-a inversat, pentru că au avut acces la echipament injectabil steril. Pe timpuri se folosea o seringă pentru cinci-șase persoane. Totul se datorează Programului de Reducere a Riscurilor”. În prezent, asociația deservește 2750 utilizatori de droguri.

RISCURI

Nina Tudoreanu își amintește că una dintre provocările întâmpinate era neînțelegerea cu poliția. „Utilizatorii de droguri, dar și lucrătorii sociali puteau fi reținuți cu o anumită cantitate de seringi, chiar și folosite. Polițiștii îi considerau pe consumatorii de droguri persoane periculoase pentru societate, iar distribuția serigilor era privită ca o încurajare de a folosi drogurile. Respectiv, lucrătorii sociali erau reținuți cu seringi în timpul serviciului, dar și pe cei care primeau seringile”. Dar, ca să rezolve această problemă, asociațiile au făcut un plan comun de acțiuni, au intruist polițiștii, iar astăzi se întâmplă să nu mai aresteze dependenții de droguri, dar să-i direcționeze spre serviciile sociale.

De asemenea, un alt proiect care a avut succes, dar s-a încheiat, a fost colaborarea cu farmaciile. Anul trecut, persoanele din grupurile vulnerabile puteau să primească de la farmacii, gratuit, seringi, șervețele sau prezervative în baza unor cartele cu care erau înregistrați la asociații. Compania Națională de Asigurări în Medicină a alocat circa un milion de lei pentru asta. „Ei puteau primi câte 10 bucăți pe zi. Farmaciile erau convenabile în weekenduri, dar și pentru că lucrătorii sociali erau supraîncărcați”, spune Nina Tudoreanu. 

Chiar dacă colaborarea cu farmaciile a avut succes, farmaciile au refuzat să mai participe. Ceea ce înseamnă că în perioada weekendului, lucrătorii sociali nu se vor odihni, ci vor împărți pachete în continuare.

Totuși, autoritățile au o soluție și pentru problema lipsei seringilor din weekend: vending machines. Iurie Climaşevchi, coordonator al Programului Naţional de prevenire şi control a infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală spune că acum se discută despre posibilitățile de achiziție a acestor aparate. „Resurse financiare avem”, ne asigură specialistul. Totuși, cel din urmă ține să accentueze că „problema de acum este transmiterea pe cale sexuală. Populația noastră nu utilizează prezervativul la contacte sexuale ocazionale, în rezultatul cărora devin HIV pozitivi”, respectiv, aceste aparate vor vinde și seringi, și prezervative, și unguente pentru vene.

10 545  500 de mii 13 mii
lucrători sociali lucrează la AO „Pentru prezent și viitor”

 

lei pe an au fost alocați pentru un beneficiar de seringi au fost alocate pentru utilizatorii de droguri (deserviți de asociație) și mai mult este cifra totală a persoanelor infectate cu HIV în RM

Petru, lucrătorul social care azi s-a întors acasă de câteva ori după pachetele care conțin consumabilele pentru beneficiari, le spune multora: „Am mulți cunoscuți care timp de 30-35 de ani trăiesc cu HIV… Prin anii ‘90 le ziceau că «uite, o să mai trăiești un an-doi și…». Pentru că nu erau medicamente, nu știam nimic despre această boală, trăiau ca și cum ar trăi ultima zi din viața lor. Dar acum infecția cu HIV pot să o asociez cu o boală cronică simplă. Pastilele moderne sunt foarte bune, la fel cum sunt și serviciile”.

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.