INTERVIU // Igor Șarov are PLANURI mari în fruntea USM. „Sunt convins că vom reuşi să readucem USM în TOPUL instituţiilor de învăţământ din spaţiul sud-est european”

Fostul ministru al Educației, istoricul Igor Șarov, candidat la funcția de rector al Universității de Stat din Moldova, are planuri mari în fruntea instituției. Acesta vrea să transforme USM în cea mai importantă universitate regională. Modelul de dezvoltare a universității, pe care îl propune Șarov în următorii ani, se conturează în baza unui concept de dezvoltare inovatoare, și anume, fuziunea modelului universitar de cercetare cu cel antreprenorial, având impact național și regional. Într-un interviu pentru Deschide.md, Igor Șarov explică în detaliu programul său.

Domnule Igor Șarov, peste puțin timp vor avea loc alegerile pentru desemnarea rectorului USM. Care sunt cele mai acute probleme cu care se confruntă astăzi principala universitate a R. Moldova și care sunt soluțiile dumneavoastră în calitate de candidat la funcția de rector al USM?

Este o întrebare complexă, cu un răspuns ce nu poate fi explicat în câteva probleme. Universitatea este un organism viu, care a crescut în timp și care a încercat să se adapteze vremurilor. Cauzele pentru care a devenit, pe alocuri, anacronică, se cunosc de ani de zile, iar întârzierea măsurilor pe toate planurile, de la administrativ la vizibilitate academică, trecând prin procesul de pregătire a studenților -principala menire a oricărei instituții de învățământ- a dus la cronicizarea situației. Vorba lui Spiru Haret, marele om de știință și pedagog român, fost ministru al învăţământului, Cum arată astăzi şcoala, aşa va arăta mai ţara, ar trebui să ne stea mereu în faţa ochilor. Pentru că de felul în care pregătim tinerii pentru piaţa muncii depinde întreaga societate.

În egală măsură, preocuparea ar trebui să fie și pentru prestaţia cadrelor didactice, şi pentru gradul lor de motivare. Universitatea trebuie să ţină pasul timpului, nu să alerge în urma lui. Radiografia pe care am făcut-o şi pe care v-o prezint mai jos poate părea dură, dar cred că prin asumarea unei reformări din temelie, pe punctele nevralgice, vom reuşi să readucem USM în topul instituţiilor de învăţământ din spaţiul sud-est european.

Ca și alte instituții de învățământ superior din Republica Moldova, USM se confruntă cu o serie de dificultăți și probleme, care țin de:

Infrastructura învechită la unele facultăți, în unele blocuri de studii;

Condițiile de muncă neadecvate și demotivante (care țin de dotarea spațiilor educaționale) pentru cadrele didactice și pentru studenți;

Utilizarea ineficientă și netransprentă a resurselor financiare;

Birocrația excesivă, lipsa unui sistem de comunicare intranet și sistemul de centralizare din structurile de administrare instituțională;

Diferențele mari și inechitățile între facultățile și departmentele universitare;

Promovarea slabă, sporadică a imaginii instituționale;

Internaționalizarea lentă a instituției (inclusiv, mobilități insuficiente atât pentru studenți, cât și pentur cadrele didactice);

Numărul mare de programe de studii la toate cele trei cicluri de studii, de unde rezultă și calitatea serviciilor educaționale foarte diferită;

Motivația slabă pentru stimularea performanței academice a cadrelor universitare (inclusiv, pentru atragerea și dezvoltarea cadrelor didactice tinereîn procesul educațional);

Implicarea fragmentară a studenților și reprezentanților pieței muncii, ca beneficiari și parteneri, în procesul educațional;

Colaborare slabă cu Autoguvernarea Studenților Universității de Stat din Moldova (ASUSM);

Susținerea slabă a voluntariatului printre studenți, a activităților extracurriculare și de promovare a USM.

Reieșind din principalele probleme expuse anterior, am identificat câteva soluții posibile:

Elaborarea unor strategii de dezvoltare instituțională pe termen mediu și lung, pe diferite segmente: politici de personal, formare profesională continuă,cercetare, internaționalizare, promovare ș.a.;

Proiectarea unor acțiuni concrete de îmbunătățire graduală a condițiilor de muncă ale cadrelor didactice și ale studenților (repararea spațiilor educaționale, dotarea sălilor de curs cu tehnică corespunzătoare, acces la internet ș.a.);

Identificarea unor resurse financiare suplimentare prin atragerea reprezentanților din piața muncii, studenților-alumni, absolvenților USM; crearea unor fonduri transparente pentru activități/ necesități concrete;

Reorganizarea și consolidarea poziției structurilor interinstituționale (Departamentul Studii, Departamentul Managementul Calității, Departamentul Relații Internaționale ș.a.) ca structuri administrative autonome;

Crearea unor centre și laboratoare de dezvoltare curriculară, crearea unui incubator de afaceri, de organizare și finanțare a start-upurilor etc.;

Stimularea implicării personalului universitar în activități de atragere a fondurilor din diverse proiecte cu UE, cu agenți economici etc.;

Crearea unui centru de comunicare și promovare a imaginii USM (marketing de brand USM);

Consolidarea unor politici clare și transparente de management instituțional pe diferite nivele;

Elaborarea unei viziuni de promovare a performanței academice, reglementarea instituțională și aplicarea transparentă a unor criterii și indicatori de evaluare periodică a performanței cadrelor didactice;

Stimularea (inclusiv, financiară) a performanței prin instituirea unor concursuri anuale: Cel mai bun debut didactic, Cel mai bun cercetător, Cel mai activ partener al USM ș.a.;

Atragerea tinerilor specialiști în sistemul universitar prin crearea unor înlesniri (cum ar fi: condițiile de cazare în cămin, șarja didactică, acordarea suportului financiar în participarea la conferințe, publicarea rezultatelor cercetării ș.a.);

Implicarea activă și productivă a studenților în toate structurile de management universitar, organizarea unor activități în parteneriat cu studenții ș.a.;

Lansarea unor programe de studii cu forma de învățământ la distanță (inclusiv, cu predare în limbile română, rusă, engleză, franceză, germană), pentru a atrage studenți străini, dar și reprezentanți ai Diaspora;

Identificarea posibilităților de mobilitate academică internațională, dar și promovarea conceptului „mobilitatea acasă”;

Renovarea și îmbunătățirea condițiilor de trai în căminele studențești;

Crearea și implementarea nor aplicații intranet, precum E-administrație sau E-cazare etc. ce vor digitaliza procesele educaționale și administrative ale Universității.

Evoluțiile din societățile occidentale au impus adaptarea continuă a învățământului universitar la cerințele pieței iar cercetarea tehnică și academică în mediul universitar ocupă un loc extrem de important, în marea lor majoritate universitățile fiind parteneri atât ai mediului antreprenorial cât și a statului. Cât de adaptată este astăzi USM la cerințele pieței și mai ales cât de capabilă este USM să contribuie prin cercetare și inovare la adaptarea Republicii Moldova la noile provocări economice, societale etc.?

USM este o instituție mare și diversificată în ceea ce privește oferta serviciilor educaționale, prin urmare, situația este foarte diferită de la o Facultate la alta.

Modelul de dezvoltare a universității, pe care îl propunem în următorii ani, se conturează în baza unui concept de dezvoltare inovatoare, și anume, fuziunea modelului universitar de cercetare cu cel antreprenorial, având impact național și regional. Pentru aceasta, acțiunile de bază vor fi orientate spre proiecte, care pot fi implementate în parteneriat cu piața muncii.

Modelul managerial, carecondiționează adaptarea universității la un management al serviciilor publice, bazat pe o relație directă cu piața, va condiționa descentralizarea managementului în zona „antreprenorială”.

Ținând cont de faptul, că una dintre misiunile USM este formarea profesională inițială și continuă, pregătirea specialiștilor de înaltă calificare, este necesar să dezvoltăm un parteneriat funcțional între USM și instituțiile în care trebuie să se încadreze absolvenții noștri. Implicarea trebuie să fie autentică și reciprocă, centrată pe locuri de muncă concrete și pe necesități reale existente în câmpul muncii. În acest sens, vom stimula și implicarea angajatorilor în procesul educațional, vom adapta programele de studii la cerințele acestora. De asemenea, vom analiza periodic competențele solicitate de piața muncii și vom revizui conținuturile programelor de studii sau vom lansa programe noi.

Exigențele integrării socioprofesionale, schimbările rapide din piața muncii, generează necesitatea intervenției agentului economic în toate etapele procesului de formare profesională. De aici, se conturează necesitatea comunicării permanente (prin intermediul unor mese rotunde, dezbateri, conferințe) cu mediul de afaceri şi societatea civilă pentru crearea condiţiilor de realizare a misiunii USM în educaţie şi cercetare.

Înființarea clusterelor va fi o soluție reală. Ne interesează, în special, clusterele de tip Four clove care implică partenerii Universității și centrelor de cercetare: agenții, instituții, consultanți, autoritățile publice, societăți comerciale, asociații profesionale în domeniu care vor avea rolul de a dezvolta şi moderniza programelor de studii precum și a creşte numărul de proiecte comune anuale cu mediul economic, cu autorităţile locale şi cu mediul preuniversitar.

Universitatea nu este doar o sursă de generare a forţei de muncă, ci şi una de promovare a studenţilor talentaţi, înainte de absolvire. Prin activităţi de colaborare, cum ar fi: proiectele de cercetare, studenţii vor ajunge să fie recrutaţi încă de pe băncile universităţilor, ceea ce în final duce spre scăderea costurilor la operaţiunile de recrutare a personalului din parte unui actor ai clusterului. O opţiune pentru universitate reiese din iniţiativele de încurajare a colaborării cu instituţiile de cercetare prin programele de internship, burse de studii, toate având ca scop crearea legăturilor între toți beneficiarii procesului educațional.

În urma acestor colaborări se așteaptă creşterea cererii la cercetări şi elaborări ştiinţifice inovative, ca rezultat al apariţiei noilor necesităţi ale întreprinderilor – membre ale clusterelor; creşterea calităţii serviciilor inovative acordate ca rezultat al îndeplinirii cerinţelor membrilor clusterelor; stimularea dezvoltării ştiinţelor aplicative; creşterea nivelului de calificare a cadrelor ştiinţifice şi a celor din domeniul de cercetare şi proiectare; creşterea numărului de contracte de cercetare încheiate cu agenţi economici; restaurarea ştiinţei ramurale, care propune întreprinderilor tehnologii şi echipamente noi, metode moderne de management şi de organizare a producerii; stimularea transferului tehnologic la întreprinderile ramurale; se îmbunătățește accesul la noile surse de finanţare; stimularea cooperării în domeniul ştiinţific, transferul de know-how; dezvoltarea de noi laboratoare şi modernizarea infrastructurii de cercetare cu ajutorul întreprinderilor, sponsorizate de industrie.

Un element important pentru oricare universitate îl reprezintă interconectarea și colaborarea cu diferite institute de cercetare și alte universități. Cât de interconectată este astăzi USM-ul cu mediul academic, în special cel occidental? Ce intenționați să faceți pentru ca această interconectare să devină una reală nu doar declarativă, redusă la scurte conferințe științifice?

Este adevărat, colaborarea cu diferite institute de cercetare și universități din spațiul european există, însă aceasta nu este autentică, așa cum menționați.

Constatăm mai multe probleme în acest sens:

dependenţa prea mare de finanţarea prin competiţiile pentru proiecte;

accesarea foarte redusă/ neaccesarea altor surse de finanţare internă în afara celor de stat;

cunoaşterea insuficientă a solicitărilor şi a problemelor fiecărui domeniu de cercetare existent în universitate;

ponderea prea mică a tinerilor din totalul cercetătorilor;

colaborarea slabă cu agenţii economici de toate nivelurile;

capacitatea redusă de cofinanţare a unor proiecte europene;

colaborare interdisciplinară/interdepartamentală redusă;

dificultăţi în realizarea transferului tehnologic;

diseminarea unor rezultate valoroase fără asigurarea protecţiei prin brevetare.

Pentru ca această interconectare să devină una reală nu doar declarativă, consider imperioasă promovarea unei strategii de internaționalizare în formarea profesională și cercetare a universității, care va avea de realizat următoarele: identificarea unui buget instituțional pentru promovarea strategiei de internaționalizare; promovarea anuală a câte un program de studii superioare într-o limbă străină; obținerea anuală a câte un proiect ERASMUS+ sau alte proiecte finanțate de UE sau participare anuală în diverse proiecte; creșterea numărului de studenți străini în programele de studii superioare, relevante până la 1% din numărul total al studenților; încheierea parteneriatelor și creșterea numărului de acorduri cu universități din afara țării şi estimarea impactului acestora asupra dezvoltării USM; stimularea elaborării unor cursuri/ suporturi de curs în diferite limbi de circulație internațională și crearea posibilităților de accesare a acestora în sistem online pe pagina web a USM; creșterea numărului de mobilități academice pentru studenții USM și susținerea financiară a mobilităților pentru stagii de practică; încurajarea creării/consolidării parteneriatelor internaționale la nivel de facultate/ departament.

Se impune continuarea politicii Universității de Stat de colaborare în baza unor acorduri semnate cu universități la nivel internațional și aplicarea practică a acestora.

Pentru relevanța cercetărilor este necesară stimularea financiară a echipelor de cercetători care au obținut rezultate remarcabile; crearea unui incubator de afaceri; finanțarea start-upurilor; diseminarea rezultatelor cercetării științifice prin intermediul mass-media și a noilor mijloace de comunicare, prin organizarea și participarea cercetătorilor la conferințe prestigioase, consacrate pe plan național și internațional; crearea unei subdiviziuni în vederea eficientizării suportului administrativ necesar pentru identificarea oportunităților de elaborare şi implementare a proiectelor de cercetare, informarea periodică a membrilor comunității cu privire la oportunitățile identificate.

Dezvoltarea strategiei de valorificare a rezultatelor cercetării științifice va contribui la creșterea vizibilității universității în general, și a cadrelor didactice și de cercetare, în special.

Un rol important îl are formarea tinerilor cercetători, iar pentru aceasta este necesară consolidarea şcolilor doctorale și realizarea doctoratului în cotutelă. Totodată, se impune organizarea unei competiţii interne de proiecte de cercetare pentru tineri cercetători. Vom insista pe susţinerea financiară a participării doctoranzilor/ post-doctoranzilor în activităţi de cercetare, inclusiv asigurarea cu consumabile și atragerea studenţilor din anii terminali în cercetarea ştiinţifică.

De ce are astăzi nevoie USM-ul pentru a deveni cu adevărat „cea mai importantă universitate regională”? Ce ar presupune acest efort?

Consider că, USM are bune tradiții, potențial intelectual de valoare, precum și toate capacitățile pentru a-și consolida poziția ca instituție de învățământ superior de prestigiu și a deveni cea mai importantă universitate regională.

Astfel, pentru accederea în cadrul programelor internaționale este necesară promovarea imaginii academice a USM în țară și în afara țării. Iar aceasta se va realiza în următoarele condiții: creșterea vizibilității USM prin integrarea universității în rețele internaționale dedicate educației și cercetării; promovarea imaginii academice a USM în țară și în afara ei; crearea unui post de televiziune USM și dotarea lui în conformitate cu standardele internaționale, cu implicarea Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării; diversificarea Cursurilor Internaționale de Vară pentru studenți și cadre didactice; certificarea activităților, evaluarea și acreditarea periodică a programelor de studii în conformitate cu ESG implementate în Spațiul European al Învățământului Superior în vederea recunoașterii internaționale; implicarea cadrelor didactice în calitate de experți naționali și internaționali ș.a.

USM își poate consolida resursele umane prin implicarea foarte mare a studenților în cercetare și în proiecte educaționale încă din primul an de studii. Acest lucru înseamnă că mai bine de jumătate dintre absolvenți vor avea experiență în cercetare în domeniile științelor umanistice, sociale sau pe subiecte STEM (science, technology, engineering and mathematics).

Diplomele acordate de Universitatea de Stat din Moldova pot fi recunoscute în majoritatea ţărilor europene. În cadrul Universităţii de Stat din Moldova vom dezvolta programe de studii cu diplome duble, organizate în colaborare cu universităţi prestigioase din străinătate. Absolvenţii acestor programe vor primi diplome din partea Universităţii de Stat din Moldova şi a universităţii partenere, vor avea toate condițiile pentru a se forma profesional în fiecare instituție parteneră.

USM va fi iniţiatoarea unor măsuri importante de reformă şi dezvoltare a învăţământului superior la nivel național, poate crea exemple de bune practici, care vor fi preluate de alte universităţi din ţară sau care vor sta la baza elaborării unor legi şi reglementări sistemice și parteneriate naţionale.

USM va promova interdisciplinaritatea și cooperarea, în cele mai diverse forme ale sale, atât cu alte universități din țară, cât și cu universități din țară străinătate, inclusiv prin stabilirea de colaborări cu specialiști de renume de la alte instituții prestigioase din țară și din străinătate.

Pentru a crește vizibilitatea și impactul cercetării desfășurate în cadrul instituției, USM va sprijini financiar participarea cadrelor didactice, a cercetătorilor și a doctoranzilor la conferințele internaționale de prestigiu, și va susține financiar și logistic revistele universității indexate, precum și inițiativele editoriale noi. În acest scop, o atenție specială va fi acordată vizibilității și reputației academice a materialelor editate, prin creșterea calității lucrărilor publicate, ancorarea procedurilor de publicare în practicile moderne, încurajarea cadrelor didactice ale USM să publice materiale științifice concordante cu standardele internaționale și internaționalizarea publicațiilor științifice; crearea unor reviste științifice online.