Proiectul de lege elaborat de Ministerul Justiției, care prevede excluderea instituției certificatului de integritate, eliberat de Autoritatea Națională de Integritate, este criticat de experții Centrului Național Anticorupție.

Într-o expertiză a proiectului, realizată de Direcţia legislaţie şi expertiză anticorupţie a CNA, se arată că proiectul conține factori de risc și riscuri de corupție generați de caracterul lacunar al prevederilor. 

„Nota informativă nu cuprinde argumente pertinente referitor la oportunitatea excluderii atribuției Autorității Naționale de Integritate de eliberare a certificatului de integritate ca măsură de prevenire a corupţiei şi de asigurare a verificării integrităţii angajaţilor publici/candidaţi. Lipsa unei analize corespunzătoare și complexe care să cuprindă evaluarea tuturor deficiențelor și identificarea obiectivelor/soluțiilor clare și raționale va crea incertitudine referitor la mecanismul de verificare de către conducătorul entității publice a informației despre actele de constatare rămase definitive în ultimii trei ani în privința agenților publici, despre averile nejustificate constatate, conflictele de interese consumate constatate, restricțiile încălcate constatate, incompatibilitățile nesoluționate constatate, limitările încălcate constatate și interdicțiile de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, ce drivă din actele de constatare ale Autorității Naționale de Integritate sau din hotărârile judecătorești, care au rămas definitive”, se precizează în expertiza CNA.

În același timp, experții de la CNA au identificat în textul proiectului conflicte dintre prevederile acestuia cu reglementările actelor internaționale. „Se reține că, odată cu atribuirea Autorităţii Naţionale de Integritate a competenței de eliberare a certificatului de integritate, care după denumire este similar certificatului de cazier privind integritatea profesională eliberat de către Centrul Naţional Anticorupţie şi Serviciul de Informaţii şi Securitate s-au creat confuzii atât pentru entităţile publice, cât şi pentru agenţii publici/candidaţi. Acest fapt a fost sesizat şi de către experţii din cadrul proiectului Combaterea corupţiei prin aplicarea legii şi prevenire (CLEP), implementat de către Consiliul Europei, și care au invocat despre necesitatea clarificării situaţiei create.

Astfel, considerăm oportun excluderea atribuției Autorității Naționale de Integritate de eliberare a certificatului de integritate ca noţiune, însă nu şi ca măsură de prevenire a corupţiei şi de asigurare a verificării integrităţii angajaţilor publici/candidaţi. Excluderea propusă prin proiect contravine unor principii directoare statuate în actele juridice internaționale, cum ar fi Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției care la art.5 „Politici și practici de prevenire a corupției” stabilește că „Fiecare stat parte se străduiește să pună la punct și să promoveze practici eficiente pentru prevenirea corupției și să evalueze periodic instrumentele juridice și măsurile administrative pertinente pentru a determina dacă acestea sunt corespunzătoare pentru a preveni și combate corupția”, precum și Rezoluția (97) 24 a Comitetului de Miniștri privind cele 20 de principii directoare pentru lupta împotriva corupției în care se statuează că statele urmează să ia măsurile cele mai efective pentru prevenirea corupției și, în acest sens, să contribuie la educația publică și la promovarea bunei conduite (etice).”