Situația la Moldasig rămâne în vizorul opiniei publice. Acționarii străini au decis să vorbească, prin intermediul avocaților, anunțând că au inițiat un proces de recuperare a bunurilor de care au fost deposedați în anii 2016-2017.

„În 2016 au început să fie operate modificări la legislație, astfel încât Comisia Națională pentru Piața Financiară a obținut tot mai multe împuterniciri, a instituit diferite mecanisme, prin intermediul cărora a pus control asupra acțiunilor investitorilor de la Moldasig, obligându-i în 3 luni de zile să-și vândă acțiunile sau le vor pierde, totul se întâmpla într-un proces controlat de aceeași CNPF. Aceștia nu au reușit să le vândă și au rămas fără investiții de milioane de euro și un eventual proces la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului va fi clar pierdut de către stat”, a declarat avocatul Victor Munteanu.

„Autoritățile continuă să calce pe aceeași greblă moldovenească. La începutul anilor 2000, Moldova a fost protagonista mai multor dosare de expropriere, pe care le-a pierdut la CtEDO, dar se pare că nu și-a învățat lecția. Ingerința autorităților în dreptul la proprietate trebuie să fie previzibilă și să ofere un drept real de protecție față de eventuale abuzuri. În cazul Moldasig acest lucru nu s-a realizat”, explică avocatul Ion Păduraru.

Juristul Stanislav Pavlovschi, care spune că a studiat dosarul doar la rugămintea altor colegi avocați, afirmă că din materialele examinate poate spune că la Moldasig a avut loc un atac raider clasic, doar că din partea statului. Asta pentru că deciziile CNPF din 2016-2017 care au condus la preluarea controlului asupra companiei de asigurări s-au bazat pe informații și noțiuni ce nu sunt prevăzute de legislație.

„Este vorba despre privarea a unui număr mare de investitori străini de proprietatea lor. Este o formă de confiscare a averii totalmente nejustificată. Dacă vom citi ce spune CNPF ca temei pentru deposedarea companiilor de acțiuni de averea lor găsim 4 elemente: acțiuni orchestrate, relații de rudenie, traversarea simultană a frontierei de stat, tranzacții cu firme compromise - legea noastră nu prevede niciuna dintre aceste noțiuni. Nu menționează comisia cine cu cine e rudă, cine cu cine au traversat simultan frontiera, ce înseamnă în general acțiuni orchestrate?

Exact așa procedură s-a aplicat în raport cu profesorii turci, expulzați ilegal și abuziv, în baza unor informații de la SIS. Dar Curtea Constituțională a spus clar că aceste acțiuni sunt neconstituționale.

În cazul Moldasig, practic, statul a comis un atac raider împotriva investitorilor străini. Oamenii au investiti milioane și milioane de euro, bani veniți în economia Moldovei și acum ei sunt privați de acești bani. Cine și cui de fapt comite atac raider? Sunt mulți acționari din Marea Britanie, iar acest caz înrăutățește climatul investițional, care și așa nu este deloc atractiv în Republica Moldova. Instituțiile statului au pus în pericol securitatea financiară a statului.

Statul nu are nicio șansă să iasă neșifonat din acest proces, dar vom plăti noi cu toții. CNPF trebuie să se întâlnească cu acționarii și să întoarcă situația la bun început și să soluționeze acest litigiu fără să aducă prejudicii materiale și de imagine țării”, a comentat Stanislav Pavlovschi.

Cât despre omul de afaceri Veaceslav Platon, numele căruia este tot mai des legat de Moldasig, juriștii spun că acesta nu figurează în niciun act emis de CNPF pe cazul companiei de asigurări.

„Se fac foarte multe speculații. Aceste companii au investit bani. În documentele Comisiei nu figurează niciun Platon. Dacă a investit el ceva ca persoană fizică sau nu a investit, aceste date lipsesc și CNPF nu menționează acest lucru”, a spus Pavlovschi.

Anterior, Platon a declarat într-un interviu pentru UNIMEDIA că deține 2 la sută din pachetul total de acțiuni de la Moldasig încă din anul 2012.

”Există instrumente pentru a induce opiniei publice anumite informații tendențioase. Eu, în calitate de avocat, am gestionat două dosare penale de expropriere de proprietate, în care procurorii operau cu numele lui Platon, deși acesta nu avea vreo legătură cu acestea, ceea ce și s-a demonstrat într-un final. Platon și alte persoane, numele acestora era folosit ca o parola pentru unii judecători sau pentru unele instituții media, în cazul de față pentru a impune, probabil, anumite decizii”, a adăugat Munteanu.

Dosarul Moldasig a revenit în atenția opiniei publice, după ce un grup de acționari, deposedați de proprietate în 2016-2017 au inițiat o acțiune de recuperare a acțiunilor. Între timp, Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a anunțat că preia administrarea „Moldasig” SA. Aceasta „s-a autosesizat de neregulile și practicile contrare cerințelor de guvernanță corporativă în cadrul companiei”.

Acționarii companiei de asigurări „Moldasig” au anunțat pe 19 noiembrie 2020 că în urma verificărilor de audit, au fost constatate sustrageri considerabile ale proprietăților Companiei în valoare de peste 248 milioane de lei. „Sub pretextul luptei pentru transparența acționarilor, cu participarea deplină a conducerii Comisiei Naționale pentru Piața Financiară, organizația lui Plahotniuc a preluat puterea în compania de asigurări și a sustras sute de milioane de lei”, se arată într-o reacție a acționarilor Moldasig.

Aceștia au atacat decizia CNPF în instanță, iar de atunci se duce un adevărat război al declarațiilor.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News