Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” va vernisa expoziția „Nicolae Răileanu, fotograful fără duminici”

Colegii și prietenii îi vor aduce un omagiu, comemorându-l și apreciindu-i activitatea de o viață în domeniul artei fotografice. La eveniment vor participa scriitori, muzeografi, artiști fotografi.

În condițiile stricte impuse de starea de urgență în sănătate, la vernisare vor fi admise doar persoanele invitate. Vor fi respectate cu atenție și precauție măsurile sanitare impuse în cazul pandemiei de COVID19.

Evenimentul va fi filmat și plasat pe www.mnl.md, pe pagina de Facebook și pe contul Youtube al muzeului.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 3-23 decembrie, ținându-se cont de regimul de activitate a muzeului în perioada stării de urgență în sănătate

Amintim că Nicolae Răileanu s-a născut pe 3 decembrie 1950 în satul Cobusca Veche, raionul Anenii Noi. Din 4 iunie 1975 și până la sfârșitul vieții a fost fotograf, apoi șef de laborator fotografic la Muzeul Național de Literatură Română, numit inițial „Dimitrie Cantemir”, ulterior „Mihail Kogălniceanu”. În anul 2000, Nicolae Răileanu a fost decorat cu Medalia „Mihai Eminescu”, iar în 2015 i s-a conferit titlul onorific „Maestru în Artă”.

Nicolae Răileanu și-a dedicat viața artei fotografice și documentării vieții Uniunii Scriitorilor din Moldova. Maestrul a lăsat în urma sa o arhivă fotografică inestimabilă, o adevărată Istorie în imagini a literaturii române din stânga Prutului. În bună parte obiectivul lui Nicolae Răileanu a fost orientat spre viața literară și culturală din Moldova, dar fotograful a surprins și multiple evenimente social-politice care s-au desfășurat pe parcursul a patru decenii.

Nicolae Răileanu intenționa să-și adune opera într-un album fotografic. Nu a ajuns să-l vadă cu ochii, dar visul i s-a împlinit totuși, chiar dacă postum, cu ajutorul unuia dintre devotații săi prieteni. Albumul Nicolae Răileanu, Mihai Ștefan Poiată, Scriitorii când nu scriu... a văzut lumina tiparului la Editura ARC, în anul curent. Criticul Eugen Lungu menționa că „ar fi fost profund nedrept dacă Nicolae Răileanu, omul care a știut să păstreze pentru viitorime imaginile celor care au creat Cartea la noi (uneori aceștia fiind înfățișați și cu muzele lor în brațe), nu figura și el barem într-o carte. Iată însă că i s-a făcut, în sfârșit, dreptate: cronicarul ce eternizase fotografic viața literară de aici a devenit el însuși autor și personaj de carte. Datorăm această minune lui Mihai Ștefan Poiată, prietenul lui Nicolae Răileanu”.