De mai bine de 20 de ani, Valentina Grigoriță este dedicată activității meșteșugărești. Țese, brodează, croșetează și transmite dragostea pentru tradițiile populare tuturor care îi cunosc lucrările. Dragostea față de aceste îndeletniciri a luat-o de la mama sa, povestește Valentina Grigoriță din satul Manta.
Arta populară nu e deloc ușoară, iar pentru a o putea lăsa urmașilor, cu sprijinul Uniunii Europene, Valentina a reușit să deschidă un adevărat centru de creație în localitate, dotat cu un război și mobilierul necesar. „În cadrul proiectului s-a făcut o reparație în atelier, avem două mașini de cusut, masă de călcat, scaune și tot mobilierul necesar”, povestește meșterița încântată.
Și exemplul Marinei Pascal este demn de urmat. După cinci ani de predare a limbii engleze în școlile private din Chișinău, Marina Pascal a decis să revină în localitatea natală din raionul Cahul pentru a ajuta copiii să studieze multe lucruri noi.
„Am început totul singură, iar acum avem deja cinci profesori de limbă engleză, doi de programatică și robotică și un profesor-asistent, care activează în cadrul centrului. Urmează să lansăm un curs de fotografie și pilotare de dronă - sunt niște device-uri pe care le-am cumărat datorită unui proiect al Uniunii Europene, Femei în Afaceri. Pe timp de pandemie ne-au ajutat foarte mult tabletele grafice cumpărate și calculatorul performant”, a povestit femeia de afaceri din sudul țării.
Dezvoltarea afacerilor frumoase în localități din toată țara cu sprijinul Uniunii Europene nu se oprește aici.
Giuseppe Paglione, manager de proiecte pentru Educație și Cultură, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, a subliniat faptul că educația și patrimoniul cultural reprezintă factorii-cheie în dezvoltarea Republicii Moldova, iar în acest sens, Uniunea Europeană a susținut pe deplin reformele importante din învățământul general și din sectorul educației și a formării profesionale, așa încât tinerii să fie instruiți conform cerințelor pieței.
Totodată, Giuseppe Paglione a menționat faptul că Republica Moldova dispune de o industrie specifică cu un potențial enorm, dar care încă este explorat parțial și anume turismul – ecoturismul, turismul rural, caracterizat prin frumusețea naturii, tradițiile, patrimoniul gastronomic, produsele locale, care se bucură de o cerere extraordinară, atât în Republica Moldova cât și în țările Uniunii Europene. „Condițiile actuale cauzate de pandemie împreună cu provocările legate de restricțiile de călătorie au generat o cerere sporită pe piața turismului intern, în special călătoriile locuitorilor din orașe spre zonele rurale. Această tendință recentă arată oportunități pentru dezvoltarea economică și ocuparea forței de muncă, care fiind valorificată de comunitățile locale, ar putea continua să producă efecte pozitive în viitor.”
Tomasz Horbowski, director de țară Solidarity Fund PL în Moldova, a reiterat faptul că intenția organizației pe care o reprezintă este de a crea oportunități pentru dezvoltare în mediul rural pentru că există potențial în Grupurile de Acțiune Locală. „Vedem rolul nostru în trei dimensiuni: activizare prin intermediul Fondului de Dezvoltare Rurală, în care sunt co-finanțate 230 de intervenții implementate în mediul rural, dintre care aproximativ 20% vizează proiecte de îmbunătățire a condițiilor pentru educația în grădinițe și școli, activități de educație informală organizate de biblioteci, case de cultură.
A doua dimensiune este dezvoltarea – observăm că GAL-urile pot identifica proiecte mai ample, care au un potențial mai mare de dezvoltare și influențare a comunităților. În acest an, prin intermediul Inițiative-Pilot, finanțăm 12 proiecte cu impact major, în valoare de 20-25.000 de euro fiecare, inclusiv proiecte care sprijină dezvoltarea turismului local. A treia dimensiune pe care o vedem este inovația, GAL-urile au acumulat un potențial de încredere și pot fi cei care aduc la nivel local idei și instrumente noi și în acest context, în lunile următoare, va fi demarată componenta LAG Innovators. ”
Prezentă la eveniment, Managerul GAL Lunca Prutului de Jos Eugenia Stoica a reiterat importanța zonei Lunca Prutului ca destinație turistică, evidențiind faptul că locuitorii conștientizează potențialul monumentelor naturale, al portului popular și al tradițiilor specifice pescărești, sunt interesați, vin cu idei de proiecte și astfel, turismul ia o amploare și mai mare în GAL „Lunca Prutului de Jos”.
Marina Albu, președintele Rețelei Naționale LEADER din Republica Moldova a declarat faptul că oamenii din GAL-uri au demonstrat capacitatea de a fi motorul dezvoltării la nivel local și au căpătat încredere, atât din partea partenerilor de dezvoltarea, a Uniunii Europene care contribuie la implementarea Abordării LEADER, cât și din partea instituțiilor statului. Totodată, aceasta și-a exprima speranța că prin eforturi comune, va fi posibilă sinergia fondurilor publice și a celor de asistență, așa încât să fie create mai multe oportunități de dezvoltare prin intermediul abordării LEADER.
Evenimentul „LIVE din Casa Mare” a fost organizat în cadrul campaniei „UE pentru Moldova rurală”, inițiativă menită să reflecte rezultatele și schimbările realizate în zonele rurale, dar și să prezinte oportunitățile curente oferite de către Uniunea Europeană pentru dezvoltarea localităților rurale din Republica Moldova.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!