Proiect PSRM: Jurnaliștii ar putea fi obligați să-și dezvăluie sursele; „O propunere alarmantă”

Adrian Lebedinschi, președintele comisiei parlamentare pentru mass-media, s-a referit la inițiativă în prima zi a Forumului Mass-Media din acest an, pe 24 noiembrie, în contextul necesității luptei cu știrile false. „Anume din acest considerent, eu sunt pentru a proteja sursele de informație. Noi pregătim un proiect de lege de modificare a Codului serviciilor media audiovizuale, unde să fie expres prevăzute care sunt sursele de informație și care sunt criteriile de acces la sursele de informare, pentru că noi trebuie să purtăm răspundere pentru ceea ce spunem”, a declarat Adrian Lebedinschi.

Potrivit propunerii, sunt considerate date de natură să identifice sursele de informație următoarele aspecte: datele personale, precum și vocea sau imaginea unei surse; circumstanțele concrete ale obținerii informației de către jurnalist, partea nepublicată a informației furnizate de sursa jurnalistului. Într-un alt alineat se mai menționează că „confidențialitatea surselor de informare obligă la asumarea răspunderii pentru corectitudinea informațiilor furnizate”. Totodată, deputații propun ca dezvăluirea unei surse de informare să poată fi „dispusă de instanța de judecată în cazul când acest lucru devine necesar pentru apărarea securității naționale sau a ordinii publice”, scrie portalul Media-Azi.

O PROPUNERE „ALARMANTĂ”

Tatiana Puiu, reprezentanta Freedom House în Moldova, admite că recunoaşterea legală a protecţiei surselor de informare este necesară într-o societate democratică. „Însă noua propunere nu este deloc lăudabilă, ba chiar alarmantă, deoarece jurnalistul sau mass-media vor fi obligate de instanța de judecată să-și dezvăluie sursa ori de câte ori acest lucru va fi necesar pentru apărarea securității naționale sau a ordinii publice”, explică ea.

Jurista susține că, în prezent, sunt suficiente garanții de protecție a confidențialității sursei, stabilite în Legea cu privire la libertatea de exprimare. Mai mult, potrivit legii, persoana care a distribuit publicului o informaţie obţinută din surse confidenţiale nu poate fi obligată să dezvăluie identitatea acesteia în cadrul unui proces civil sau contravenţional. „Această protecţie se extinde nu doar asupra mass-media, ci şi asupra unei persoane care nu este jurnalist, dar care efectuează o activitate cu caracter jurnalistic de colectare, primire şi distribuire a informaţiei către public, precum şi persoane care colaborează cu acestea. Singura excepţie când o persoană poate fi obligată să divulge sursa de informare poate avea loc doar în cadrul unui proces penal”, mai menționează Tatiana Puiu.

Potrivit legislației, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată pot obliga persoana să-şi dezvăluie sursa de informare dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: dosarul penal vizează infracţiuni deosebit de grave sau excepţional de grave; divulgarea sursei este absolut necesară pentru urmărirea penală; au fost epuizate toate posibilităţile de a identifica sursa de informare prin alte mijloace.

Și Sergiu Bozianu, președinte al Asociației pentru protecția vieții private, este de părere că propunerea privind asumarea răspunderii de către jurnaliști pentru informațiile furnizate este una „nejustificată”.

„Fapt ce ar însemna că jurnalistul își va asuma răspunderea civilă, contravențională și penală pentru legalitatea efectuării unei înregistrări (ascunse) dintre două persoane, de scurgere a informațiilor din dosarele penale și a informațiilor atribuite la tot felul de secrete - de stat, comercial, profesional etc.”, explică juristul. O situație și mai gravă, în opinia lui, se atestă la capitolul condițiilor în care jurnalistul va fi obligat să-și dezvăluie sursele.

Sergiu Bozianu precizează că inițiativa îi vizează atât pe jurnaliști, cât și sursele lor de informare, bunăoară funcționari care le oferă informații de interes public. Potrivit lui, este vorba și de procurori, judecători, polițiști sau funcționari publici care vor furniza informații despre fărădelegi și care, prin urmare, ar putea fi trași la răspundere, conform Codului Penal, dacă se va încălca inviolabilitatea vieții personale sau va fi încălcat dreptul la secretul corespondenței.

Deși modificările legislative se referă la subiecții din domeniul audiovizual, Bozianu nu exclude faptul că, în practică, și alte instituții media, cum ar fi presa scrisă și online, ar putea fi trase la răspundere, conform acestor prevederi, în eventualitatea în care vor fi aprobate. „Se generează un vid care poate fi interpretat în detrimentul sursei de informație și a jurnaliștilor”, conchide Sergiu Bozianu.

Jurista Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Cristina Durnea, consideră că prevederile ce țin de condițiile în care mass-media poate fi obligată să-și divulge sursele „restrâng garanția prevăzută la momentul actual de legislația în vigoare”.

Cât privește propunerea privind asumarea răspunderii pentru corectitudinea informațiilor furnizate, jurista amintește că, de fapt, această obligație este valabilă și la momentul de față, pentru că persoana care se simte lezată în drepturi poate să se adreseze în instanță, în conformitate cu Legea cu privire la libertatea de exprimare. „Iată de ce, la documentarea unui material bazat pe datele furnizate de o sursă confidențială, jurnalistul este obligat să verifice corectitudinea informației și să comunice despre acest fapt”, explică Cristina Durnea.

Mai mult, ea amintește că, potrivit Regulamentului privind conținuturile media audiovizuale, „în cazul în care informația provine din surse confidențiale sau a căror credibilitate nu este verificată suficient, acest lucru trebuie menționat explicit”.