Ministerul Finanțelor susține că plafonarea taxelor locale a fost solicitată de mediul de afaceri. Primarii afirmă că vor fi favorizați „rechinii”
Contribuabilii la bugetul public au nevoie de previzibilitate fiscală, iar plafonarea taxelor locale a fost propusă de autoritățile centrale la solicitarea mediului de afaceri.
Așa răspunde Ministerul Finanțelor la nemulțumirea primarilor, care acuză Guvernul că nu a invitat autoritățile publice locale la discuții și că plafonarea taxelor locale este un atac la autonomia APL cu scopul ascuns de a favoriza „marii rechini” din business.
CITIȚI și VIDEO // Protestul primarilor în fața Ministerului Finanțelor și a Guvernului: „Jos mâinile de pe bugetele locale”
„Dezvoltarea economică și, respectiv, asigurarea sustenabilității bugetare, atât la nivel central cât și la nivel local, este realizată de către contribuabili, care își asumă toate riscurile de antreprenoriat. Or, lipsa de certitudine și previzibilitate fiscală influențează puternic deciziile investiționale a mediului de afaceri.
Pe acest motiv și urmare a multiplelor solicitări din partea mediului de afaceri și asociațiilor de business, se propune stabilirea în Codul fiscal a unor plafoane a mărimilor maxime a taxelor locale, care sunt necesare agenților economici și autorităților publice locale sub aspectul previzibilității extinderii obligației fiscale”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanțelor.
Menționăm că primarii au fost invitați în după-amiaza zilei de astăzi la o ședință la Ministerul Finanțelor, după ce au protestat în fața instituției împotriva plafonării taxelor locale.
Salariile din Chișinău, mai mari decât în alte regiuni ale R. Moldova: Ce retribuții au primit în 2023 chișinăuenii
Un deputat de la Chișinău deconspiră „adepții fascismului putinist în R. Moldova” care „sunt ușor detectabili”: „Fac navetă în Rusia, concurând acolo pentru postura de trădător Nr.1, cu condiția că vor fi remunerați din gros de regimul de la Kremlin”
Trei case tradiționale țărănești din satele Butuceni și Morovaia, restaurate în cadrul unui proiect comun cu România, finanțat de UE