La 19 octombrie 1912, când lucrările se apropiau de sfârșit, unul din pereții care făceau parte din ansamblul scenei s-a prăbușit. Acest accident a impus autoritățile să trimită o nouă comisie de inspecție, în fruntea căreia a fost numit arhitectul gubernial, M. Seroținschii. În rezultatul verificării acesta a prezentat, guvernatorului Basarabiei, la 30 noiembrie 1912, actul de verificare cu 8 recomandări referitoare la continuarea construcției și înlăturarea neajunsurilor. La 14 martie 1913, Colomandi a primit dreptul de a relua lucrările, iar la 12 octombrie, el a solicitat administrației guberniale permisiunea să dea clădirea în exploatare. La 23 octombrie 1913 comisia a constatat că edificiul întrunește toate condițiile tehnice pentru prezentarea spectacolelor având o capacitate de 360 spectatori. Ulterior, în anul 1914, au fost construite anexele în care a fost amplasat utilaj pentru proiectarea filmelor. Sala de cinema a fost denumită „Expres”, scrie Agenția Națională a Arhivelor.

Localul amplasat pe strada Karol Shmidt, nr. 86, din Chișinău, construit pentru reprezentații de circ, peste un deceniu a ajuns la degradare. Aici erau organizate ocazional diverse întruniri. Constantin Colomandi, proprietarul imobilului, a dat în folosință o parte din încăperi Societății Presei Române din Basarabia pentru organizarea jocului de „Loton”. Totodată, Societatea pentru a primi drepturi legale de activitate a solicitat aprobarea medicului-șef al orașului Chișinău. Drept urmare, la 23 octombrie 1926 inspecția a fost efectuată de către Mihailovici-Rouă de Deal (Roadedeal), medic comunal al orașului Chișinău și de către Teodor Mâșcov, Comisar de Poliție care au constat starea bună a încăperii.

Un spectacol memorabil pe scena „Expres” a organizat la 11 martie 1930 Conservatorul Român Unirea din Chișinău– oratoriul Creațiunea de Haydn. La spectacol au fost prezenți Mitropolitul Basarabiei Gurie Grosu, ministrul Pantelimon Halippa. Tot aici aveau loc reprezentațiile trupei Zolotarev, condusă de către Nuhim Zolotariov, fost director al Teatrului Pitoresc din Moscova. Funcționa și instalația de cinema. Doar în anul 1937 au rulat 57 filme.

Edificiul a rămas intact în perioada primilor ani ai celui de-al Doilea Război Mondial. Constantin Colomandi, care a reintrat în proprietatea localului, dorea ca sala de cinema să-și reînceapă proicțiile. Comisia Teatrală din Municipiul Chișinău la 26 iunie 1942, a inspectat localul, a semnalat unele neajunsuri, dar, în general, a constat că acest cinematograf poate primi spectatori. Conform chestionarului completat, localul „Expres” avea 24 m lungime, 27 m lățime și 10 m în înălțime. Dispunea de 898 locuri, dintre care la parter erau 426 locuri în 17 rânduri, 68 locuri în 17 loji (câte 4 în fiecare), 304 locuri la balcon și 100 în galerie. Holul de așteptare, împărțit în două spații, avea înălțimea de 4 m și circa 212 m². Intrarea la balcon se făcea de la parter pe o scară din lemn. Scena, împărțită, în două avea înălțimea de 12 m și o suprafață totală de circa 172 m². În spatele scenei se aflau 10 cabine separate. Pentru încălzire erau instalate sobe de teracotă și calorifere.

În septembrie 1942, căpitanul în rezervă Costin Ioan intenționa să deschidă un Hotel în acest edificiul amplasat pe str. Karol Shmidt, nr. 86.

După cel de-al Doilea Război Mondial clădirea Teatrului „Expres” a fost reparată. În anul 1946 a fost înlocuită rețeaua electrică. Atunci în aceste spații activa Teatrul muzical-dramatic, iar apoi a devenit sediul „Filarmonicii Moldovenești de Stat”.

În anul 1958 a fost elaborată documentația de proiect pentru renovarea sediului Filarmonicii de Stat, proces care a durat până în anul 1962 și care i-a atribuit aspectul cunoscut până în prezent.

Toate fotografiile pot fi vizionate AICI.

---