Torba în pătrățele, simbolul migrației nu doar în Moldova

Recunoscută în întreaga lume fie în culorile sale albastru-alb, cât și roșu-alb, această geantă fără nume din Africa de Vest a fost mult timp populară în special în piețele din regiune.

Dar când, în anii 1980, sute de mii de imigranți fără acte, majoritatea ghanezi, și-au umplut în grabă bunurile după ce li s-a dat prea puțin timp să părăsească Nigeria, torbele au devenit cunoscute sub numele de Ghana Must Go, scrie BBC.com

Enlarge

115323565_ghanamustgo13
Foto: Obinna Obioma

Pliabilă cu ușurință pentru a încăpea în buzunar și cu o abilitate extraordinară de a produce un centimetru suplimentar de spațiu pentru încă un articol, geanta a fost favorizată de ghanezii care au plecat disperat.

De atunci, nimeni nu mai cere geanta în pătrățele la piață, ci ei cer doar un Ghana Must Go, o expresie care este folosită și în Ghana, în ciuda amintirilor dureroase pe care le stârnește pentru unii.

„Îmi amintesc că mi-am întrebat părinții și alte rude mai în vârstă despre originea genților, pentru că au un nume interesant”, a spus fotograful Obinna Obioma, care are sediul în New York. Fotograful Obinna Obioma folosește modalități creative, folosind o pungă de plastic iconică din Africa de Vest pentru a reflecta asupra migrației.

Enlarge

115342552_3e0d4680-f6a0-436b-8999-92dc9ba04c78
Foto: Obinna Obioma

Fotografull reflectă asupra modului în care pungile și-au depășit statutul de curier și sunt folosite ca simbol personificat al migrației, „fiind utilizate pentru a transporta nu doar bunuri, ci și cultură, moștenire și amintiri”.

Împreună cu Chioma Obiegbu, un artist vizual nigerian și designer cu sediul la New York și stilistul de modă Wuraola Oladapo, creează piese pe care Obioma le descrie ca o fuziune atât a desenelor occidentale, cât și a celor africane.

„Pungile conotează migrația nu ca un cuvânt pentru a descrie călătoria, ci ca un lucru viu. Cu fiecare frontieră traversată, [un migrant] ia ceva nou și lasă ceva în urmă”, a spus Obioma.

Născut în Nigeria, a fost introdus pentru prima dată în fotografie de tatăl său entuziast care a făcut poze la ieșirile de familie și la zilele de naștere.

Dar de la mama sa a primit primul său aparat foto după ce s-a întors acasă de la școală în Marea Britanie și își atribuie stilul de fotografie conceptuală, portretistică și narativă acelor ani de formare în străinătate.

„Mi-am dat seama că folosesc fotografia pentru a explora condiția umană. În special probleme legate de identitate, cultură și moștenire africană”, a spus el.

Geanta Ghana Must Go a parcurs un drum lung, inclusiv o interdicție impusă în 2017 de KLM și Air France, care au spus că ar putea destrăma și astfel să înfunde sistemele de livrare a bagajelor.

Enlarge

115342553_de5c5108-3ba8-4e00-8ca4-1d92805739ef
Foto: Obinna Obioma

Interdicția rămâne în pofida protestelor de la acea vreme din partea autorităților din Ghana, care au descris-o ca „nu doar insultătoare, ci plină de rasism și discriminare”, pentru că geanta era folosită în mod obișnuit de călătorii africani.

Geanta este asociată în Nigeria și cu utilizarea de către politicienii corupți pentru transportarea numerarului, în special în timpul alegerilor. A păstrat această reputație, chiar dacă multe tranzacții mari din țară sunt acum efectuate folosind tehnologia.

Dar pungile Ghana Must Go sunt încă foarte populare în Africa de Vest și vin acum în diferite dimensiuni și culori, de la unul cu model cu galben la un gri urât, dar rezistent, favorizat de comercianții de pantofi second-hand.

Sunt încă ieftine și au acea capacitate aparent magică de a produce un centimetru suplimentar de spațiu chiar și atunci când par a fi complet pline, scrie BBC.com.

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.