China va lansa în câteva minute o sondă fără echipaj uman spre Lună, cu misiunea de a aduce pe Pământ roci selenare, o tentativă realizată în premieră după anii ’70 de a colecta eşantioane de pe satelitul natural al Pământului, scrie AGERPRES.
Sonda Chang’e-5, numită după vechea zeiţă chineză a Lunii, va căuta să adune material care îi poate ajuta pe oamenii de ştiinţă să cunoască mai multe despre originile şi formarea Lunii. Misiunea va testa capacitatea Chinei de a colecta de la distanţă eşantioane din spaţiu, înainte de lansarea unor operaţiuni mai complexe.
În cazul în care misiunea va avea succes, China va deveni a treia ţară care va colecta probe selenare, după ce Statele Unite şi Uniunea Sovietică au realizat acest lucru cu decenii în urmă.
De la momentul în care Uniunea Sovietică a coborât Luna 2 pe Lună, în 1959 – primul obiect creat de om care a atins un alt corp ceresc – doar câteva alte state, printre care Japonia şi India, au lansat misiuni selenare.
În programul Apollo, prin care omul a păşit prima dată pe Lună, Statele Unite au aselenizat 12 astronauţi în perioada 1969-1972, misiuni care au adus în total pe Terra 382 de kilograme de roci şi sol.
Uniunea Sovietică a desfăşurat cu succes trei misiuni robotizate pentru colectare de mostre de sol de pe Lună în anii 70. Ultima, Luna 24, a transportat pe Pământ 170,1 grame în 1976 din bazinul Mare Crisium de pe Lună.
Sonda Chinei, programată pentru lansare, va încerca să colecteze 2 kilograme de probe dintr-o regiune care nu a mai fost vizitată anterior, situată într-o zonă vastă cunoscută sub numele de Oceanus Procellarum.
„Deşi critică pentru informaţiile pe care ni le oferă, zona de eşantionare Apollo-Luna de pe Lună se află într-o zonă ce reprezintă mult mai puţin de jumătate din suprafaţa selenară”, a declarat James Head, om de ştiinţă la Universitatea Brown din Statele Unite. Datele obţinute ulterior în cadrul misiunilor de teledetecţie orbitală au scos în evidenţă o mai mare diversitate de tipuri de roci, mineralogii şi vârste decât cele reprezentate în colecţiile de probe Apollo-Luna, a spus el.
„Oamenii de ştiinţă care studiază Luna au pledat pentru misiuni robotizate de colectare a eşantioanelor selenare din aceste numeroase zone critice pentru a se putea aborda o serie de întrebări fundamentale rămase din misiunile anterioare de explorare”, a spus Head.
Misiunea Chang’e-5 îi poate ajuta pe cercetători să răspundă la unele întrebări precum cea legată de durata perioadei în care Luna a fost activă din punct de vedere vulcanic în interiorul ei, dar şi de momentul în care câmpul său magnetic – esenţial pentru protejarea oricărei forme de viaţă de radiaţia solară – s-a disipat.
Odată ajunsă pe orbita Lunii, sonda va avea ca scop desfăşurarea unei perechi de vehicule către suprafaţă. Unul dintre module va fora în sol, apoi va transfera probele colectate celuilalt modul care se va ridica şi va andoca la sondă.
Dacă acest lucru este realizat cu succes, probele vor fi transferate într-o capsulă care le va aduce pe Pământ.
În următorul deceniu, China intenţionează să stabilească o staţie de bază robotizată pentru a efectua explorări fără echipaj uman în regiunea situată la polul sud. Acest deziderat urmează să fie realizat prin misiunile Chang’e-6,7 şi 8 în anii 2020 până în anii 2030, înaintea trimiterii unor misiuni cu echipaj uman.
China are în plan aducerea unor eşantioane colectate de pe Marte până în 2030.
