Afacerea Nadejdei și a lui Valeriu Gori începe în anul 1998, când cei doi soți au decis să-și schimbe soarta la 180 de grade. După facultate au fost direcționați la locuri de muncă în bază de îndreptare. După 14 ani au decis să se întoarcă în satul natal – Gura Bîcului, Anenii Noi. „Vine un timp când fiecare om vrea să se întoarcă la casa lui”, spun ei.
Satul de baștină al familiei Gori mereu a avut pământuri lucrate intens. Valeriu Gori a făcut voluntariat la un Centru de Extensiune sau de dezvoltare regională, organizații specifice URSS-ului, după care a fost și angajat. Atunci, a realizat că modul în care sunt crescute legumele nu este tocmai sănătos: „Ne-am întrebat: măi, dar ce se petrece în jurul nostru? Nicio fântână cu apă curată? Sol contaminat? Chiar nu poate exista o agricultură curată?”
La un moment dat, ambii și-au pus întrebarea: „de unde vine mâncarea noastră?”
„Ce e rucola asta?”
Aveau prieteni în Corpul Păcii SUA în R. Moldova, care le-au sugerat să facă agricultură ecologică. Astfel, au început să cumpere semințe de la agricultori străini și să învețe cum să cultive verdeață și legume.
Cu timpul, Nadejda și Valeriu Gori au început să colaboreze cu restaurante și magazine. Livrau legume. La un moment dat, un proprietar de restaurant a menționat că nu poate găsi rucola în Moldova. „Măi, dar zi-mi ce e rucola asta?”, a întrebat Nadejda. Ca să simplifice lucrurile, proprietarul restaurantului le-a adus semințe, pe care Nadejda și Valeriu le-au semănat. Și rucola a început să crească. „Solul nostru este foarte roditor. Noi nu știm să-l prețuim”, argumentează femeia.
„Moldovenii nu erau pregătiți să accepte agricultura ecologică”
De la început, familia Gori colabora mai mult cu străinii care veneau în Moldova în vizită sau chiar la muncă, cu diverși ambasadori. Nu știau multe lucruri din domeniul agriculturii, dar au învățat, pentru că exista cerere. Au fost printre primii care au diversificat piața de salate din Moldova.
Dar inițial le-a fost greu să convingă și alți oameni să aibă încredere în produsul lor. Oamenii nu îi înțelegeau și nu voiau să accepte un asemenea concept. „Ceea ce propuneam noi era ceva ieșit din comun, ceva nemaiauzit. Moldovenii nu erau pregătiți și dispuși să accepte agricultura ecologică. Plus la asta, vorbim de anul 2003. Moldova încă nu știa ce este internet, promovare, marketing. De aici și au apărut colaborările cu străinii”, sugerează agricultorii.
„Acești oameni sunt familia mea”
Unul dintre obiectivele cu care familia Gori a pornit să dezvolte afacerea a fost să educe societatea pentru a mânca sănătos. „Suntem foarte fericiți că la acest moment noi avem mai mulți clienți naționali decât străini, așa cum era la început. Înseamnă că nu muncim în zadar”, surâd ei.
Acum „Gori’s tomatoes” are douăzeci de familii, care sunt clienți fideli și primesc câte o cutie cu legume în fiecare săptămână. Livrarea o fac personal și una dintre frustrările aduse de pandemie este faptul că acum nu își mai pot îmbrățișa clienții. Nadejda Gori spune că, de când activează, s-a apropiat într-atât de mult de cumpărătorii produselor ei, încât împreună, toți, formează o familie. „Înainte de pandemie unii oameni mă întrebau: „Nadia, dar Valeriu nu îți zice nimic că îmbrățișezi și pupi bărbați străini? Și eu le ziceam că nu, nu zice nimic, deoarece și acești oameni sunt familia mea”, zâmbește ea.
Muncesc singuri la cele trei grădini din centrul satului pe care le dețin și iau angajați sezonieri numai pentru cules – două vecine și alte două pensionare. „Fetele mele mă ajută la ambalat doar. Livrarea o fac eu, în Chișinău”, concretizează Nadia.
Ajutoarele agriculturii ecologice ale familiei Gori sunt gâștele, care ciupesc buruienile, buburuzele, care distrug dăunătorii, bondari care polenizează, în loc de hormoni. De asemenea, sunt folosite doar îngrășăminte provenite de la animale și sacoșele biodegradabile.
O boxă pentru o familie în luna noiembrie conține spanac, rucola, frunze de salate, pătrunjel și coriandru. Conținutul boxei depinde de sezon. „Cum trimitem la copii colete cu de toate, așa adunăm și produsele pentru fiecare familie la care ajungem”, adaugă Nadia. De obicei, oamenii își fac abonamente și achită în prealabil pentru livrările produselor proaspete.
„Un sfat pe care vreau să-l dau oamenilor noștri este să planifice. Să planifice ce cultivă, cât cultivă, și să ia în calcul dacă există cerere. Avem o groapă de gunoi lângă sat și mai ales toamna acolo se aruncă mereu varză, cartofi, morcov, și e foarte dureros să vezi asta”, sugerează familia Gori.
Agricultura ecologică este o metodă agricolă care urmărește să producă alimente utilizând substanțe și procese naturale. Aceasta are un impact limitat asupra mediului, pentru că încurajează utilizarea responsabilă a energiei și a resurselor naturale, păstrarea biodiversității, conservarea echilibrelor ecologice regionale, creșterea fertilității solului, menținerea calității apei.
