În activitatea Procuraturii Generale în ultimul an se remarcă semne de selectivitate prin renunțarea la urmărire penală, învinuire sau inițierea revizuirii unor cauze de rezonanță, ceea ce nu a contribuit la creșterea credibilității Procuraturii în calitate de actor important în sistemul justiției din Moldova. Acțiunile din interiorul Procuraturii au fost marcate de excluderea unor procurori șefi din cadrul procuraturilor specializate, dar și intentarea de dosare penale pe numele lor. De asemenea, Procuratura s-a confruntat cu tentative de influențare a procesului de urmărire penală, prin acțiuni ilegale de filare a procurorilor desemnați pe cauze de importanță majoră pentru societate. Concluziile se conțin în nota analitică a Institutului pentru Politici și Reforme Europene despre activitatea PG la un an de la învestirea procurorului general, Alexandr Stoianoglo.

Procuratura Generală a recepționat mai multe plângeri penale pe numele președintelui Igor Dodon, inclusiv ce țin de vacanțele de lux ale acestuia și presupusa finanțare ilegală a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. Urmare a înlăturării lui Viorel Morari de la conducerea Procuraturii Anticorupție, în ianuarie 2020 dosarul finanțării ilegale a PSRM a fost separat de dosarul de spălare de bani, inițiat încă în 2016. În luna mai 2020, Procuratura Anticorupție a dispun neînceperea urmăririi penale pe suspiciuni de finanțare ilegală a PSRM, fiind constatate informații insuficiente pentru a fi inițiată o cauză penală.

„Rămâne neclar de ce Procuratura Anticorupție nu a întreprins acțiuni adiționale pentru a colecta date ce ar confirma finanțarea ilegală. Printre acțiuni au fost menționate analiza rapoartelor SPCSB privind tranzacțiile PSRM și ale persoanelor afiliate, dar și rapoartele financiare ale PSRM, inclusiv cele depuse la CEC. Cu toate acestea, dat fiind prezența presupusă de resurse financiare oferite în numerar, acțiuni precum analiza structurii de cheltuieli a PSRM raportată la numărul efectiv de persoane implicate în activități de partid nu au fost considerate drept surse pentru a stabili diferență dintre fondurile raportate drept utilizate și cele care ar fi necesare în realitate pentru a întreține un partid politic precum PSRM”, se arată în nota analitică.

Experții mai notează că Procuratura Generală a referit informațiile apărute în public cu privire la vacanțele de lux ale Președintelui Igor Dodon către ANI, stabilind că Procuratura Generală nu dispune de funcții de supraveghere. „Cu toate acestea, Procuratura Generală prin procurorul numit pe cauză, în baza prevederilor Codului de Procedură Penală, în speță articolul 263 și 274, urmează să decidă în termen de 30 zile, inclusiv în baza unei plângeri, dacă inițiază sau nu urmărirea penală, fiind necesară o bănuială rezonabilă. Mai mult, în baza articolului 273 din Codul de Procedură Penală Autoritatea Națională de Integritate nu este un organ de constatare, iar verificările pe care le poate face ANI în final nu asigură finalitatea necesară pentru a decide cu privire la începerea sau neînceperea urmăririi penale. În aceste condiții, Procuratura Generală a ignorat rigorile stabilite de Codul de Procedură Penală, interpretând restrictiv prevederile articolului 274 ale Codului de Procedură Penală.”

Acțiunile ulterioare ale Procuraturii Generale de renunțare la învinuire pe numele a 13 judecători din 15 implicați în dosarul landromatului rusesc, pe motiv că nu au fost constatate componente ale infracțiuni ridică semne de întrebare cu privire la acțiunile Procuraturii Generale în contextul cooperării pe urmărirea penală pe care și-a declarat-o Veaceslav Platon pe investigarea fraudei bancare, mai notează experții de la IPRE.

„În aceste condiții, acțiunile care au implicat mai multe investigații în anii 2016-2019 dar și examinarea cauzelor la etapa judiciară au fost desconsiderate. Nepublicarea deciziei privind renunțarea la învinuire ridică și mai multe suspiciuni cu privire la acțiunile Procuraturii Generale și generează și mai multe întrebări legate de caracterul acțiunilor întreprinse. Această renunțare la învinuire a dus în final la restabilirea în funcție a 5 judecători, care sunt suspectați că nu sunt integri. Pe de altă parte Consiliul Superior al Magistraturii nu a utilizat alte instrumente precum răspunderea disciplinară a acestor judecători. Rezultatul restabilirii în funcție este și achitarea salariului pentru ultimii patru ani pentru cei cinci judecători restabiliți în funcție.”