De câte ori ai auzit că în sate nu se face nimic, pentru că „primăria nu are bani”. Că nu se fac drumuri, nu se rezolvă problema apei potabile sau canalizării, poate și din cauza „politicului”. Dar există cetățeni care nu mai așteaptă ca autoritățile publice locale să rezolve problemele satului, ci formează asociații obștești în rândurile băștinașilor, scriu proiecte, câștigă granturi, colectează donații și chiar creează locuri de muncă.
„Noi am dovedit că banii îi cheltuim cu mare grijă și sunt folosiți maximum în interesul localității”, spune Ion Triboi, din satul Ciorești, Nisporeni. Este președintele de onoare al asociației de localnici „Ciorești baștina mea” și a reușit, împreună cu consătenii săi, să-i ajute pe bătrâni, să construiască drumuri și să readucă la viață satul natal.
Enlarge
În fotografie: Ion Triboi, președintele de onoare al A.O „Ciorești baștina mea”
Asociația a fost creată în 2016. De atunci, în sat a apărut o zonă cu teren de joc pentru copii cu scrâncioburi și alte distracții, dar și un teren unde tinerii pot juca volei. Ion Triboi se miră de cum până la miezul nopții, în fiecare seară, acolo se aud hohote. Nu s-a așteptat ca acest spațiu să fie atât de popular.
Apoi, asociația a creat o întreprindere socială „de inserție”, ceea ce înseamnă că are voie să presteze servicii economice, dar este scutită de plata impozitelor. Această întreprindere hrănește 25 de bătrâni, dar oferă și servicii de catering. De hainele celor 25 de bătrâni și de lenjeria lor de pat are grijă curățătoria chimică care, la fel, funcționează în cadrul acestei întreprinderi. Pe deasupra, cine dorește să-și spele hainele la curățătorie, poate s-o facă în schimbul unei taxe care ulterior va fi folosită pentru spălarea hainelor beneficiarilor.
Enlarge
| Asociaţia obştească este o organizaţie necomercială, independentă de autoritățile publice. Unul dintre scopurile principale este apărarea și promovarea drepturilor omului. În alte situații, asociațiile obștești pot ajuta femeile victime ale violenței domestice, pot fi instituții de presă independente, pot promova interesele veteranilor, persoanelor cu dizabilități, tineret și copii. Pot fi asociații care unesc cercetători, sportivi, artiști care au un scop comun și vor să schimbe ceva în domeniul în care lucrează. În 2018, erau înregistrate la Ministerul Justiției 422 de asociații obștești. |
Dar cioreștenii care fac parte din această organizație își propun nu doar să rezolve problemele, ci și să dezvolte satul. Recent au pus la punct un traseu turistic – „Dor de Codru”, care reușește să aducă turiști în sat, dar și în alte localități din zonă.
Ca să se bucure de serile de vară, au fost construite foișoare. Dar cea mai mare bucurie se întâmplă într-o zi din august, când se întorc acasă rudele de peste hotare și se sărbătorește ziua diasporei cioreștene.
Anul acesta, din banii cioreștenilor se construiesc două drumuri. Ion Triboi povestește că pe unul dintre ele trăiește un bărbat ai cărui trei copii se află peste hotare și fiecare dintre ei a scos din bani buzunar ca să vadă drumul pe care au crescut și pe care merge tatăl lor într-o stare mai bună.
Iar problema deșeurilor a fost rezolvată împreună cu primăria. Au pus pe picioare întreprinderea municipală care colectează gunoiul din localitate.
Pe alocuri cu ajutorul primăria, membrii asociației au ajutat 14 persoane să lucreze aproape de casă și să nu-și părăsească familiile pentru o viață mai bună peste hotare.
În ultimi ani în Ciorești au fost construite 520 de metri de drum betonat și 400 de metri de drum din pietriș, iar „Ciorești baștina mea” a donat peste 400 de mii de lei și pentru acest proiect.
„Ne-a șifonat imaginea”
Potrivit lui Ion Triboi, au decis să înființeze această asociație după ce au simțit neîncrederea Uniunii Europene față de autorități. „Țara noastră are, cu regret, o imagine proastă la capitolul gestionarea banilor de către organele de stat și foarte mulți donatori externi au rămas dezamăgiți și înfricoșați privitor la gestionarea incorectă a banilor, utilizarea lor în scopuri politice. Noi asta am simțit-o între 2011 până în 2015, când s-a început furtul miliardului. Noi am simțit un pic de neîncredere din partea donatorilor externi și atunci noi făcut o organizație obștească apolitică. Noi nu ne facem capital politic, printre scopurile asociației se numără folosirea banilor pentru dezvoltarea localității, pentru proiecte sociale și culturale. Donatorii, după ce au văzut că noi utilizăm banii corect, obținem mult mai ușor granturile. Noi știm foarte bine cum să ambalăm nevoile oamenilor în proiecte”, menționează președintele de onoare, menționând că sunt ajutați de către primărie să scrie acele proiecte. „Noi ne dorim să ne dezvoltăm”.
Recunoaște că nu le-a fost ușor să câștige încrederea oamenilor. „Când am început să colectăm fonduri, erau mulți care spuneau: măi, nu dați că o să vă cheltuie banii și o să rămâneți cu nimic. Erau sceptici, inclusiv un fost primar umbla prin sat și îi convingea pe oameni să nu dea banii”.
O altă provocare despre care povestește Ion Triboi este implicarea politicului. Acesta povestește că la o întâlnire a asociației au venit deputați din parlament care s-au fotografiat și au folosit acel eveniment în scopuri politice. „Ne-au șifonat un pic imaginea. A trebuit mult timp să le lămurim oamenilor că noi nu i-am invitat pe ei. În alte situații, i-am refuzat și ei au văzut că noi nu dorim să le permitem să facă un capital politic și au început să ne pună bețe în roate”.
Dar problemele nu s-au oprit aici. Cea mai recentă dificultate de care s-au împiedicat a fost introducerea în Republica Moldova a minibus-ului cumpărat din Germania pentru ca să ducă la fiecare bătrân o mâncare caldă. Până acum, mâncarea ajungea cu ajutorul unui motorroller cu ataș.
În luna septembrie, pe contul asociației au venit peste 300 de mii de lei din donațiile oamenilor.
„O întâlnire de suflet a locuitorilor”
Între timp asociația a devenit și o platformă de comunicare între diasporă și cei rămași acasă. „Devine o întâlnire de suflet a locuitorilor. Nu discutăm doar despre proiectele economice, sociale și de infrastructură. Uneori ne întâlnim sau înregistrăm pentru ei filmulețe cu pregătirea plăcintelor cum se făcea la bunicii noștri, cum se trage la teasc, la culesul roadei și tot așa”, povestește Ion Triboi.
Enlarge
Potrivit lui, din cauza pandemiei, anul acesta nu a fost organizată ziua dedicată diasporei, însă s-au întâlnit mult mai des online. Doar în august au avut cel puțin 10 ședințe online unde au discutat despre proiectele la care lucrează pentru sat.
Fotografii: FB/ A.O. „Ciorești baștina mea”
