341 de persoane din Moldova au fost victime ale traficului de ființe umane anul trecut. Cel puțin așa arată Raportul Național de realizare a politicii de prevenire și combatere a traficului de ființe umane. 109 dintre acestea sunt minori. Cea mai frecventă formă de trafic de ființe umane este exploatarea victimelor cu scop de muncă, urmată de exploatarea cu scop sexual. Sărăcia și lipsa de informare sunt unele dintre cauzele principale ale acestui fenomen, iar în prezent, la înrăutățirea situației „contribuie” și pandemia. Astfel, în secolul 21 continuăm să ne confruntăm cu o formă brută a sclaviei deghizată în promisiuni colorate și ademenitoare pentru cei mai vulnerabili.
Maria
Timp de două luni, Maria comunica cu un bărbat de origine albaneză prin intermediul rețelelor de socializare. Într-o zi, cei doi au decis să se întâlnească în Germania. Maria și-a luat cu ea copilul de doar șapte luni și pe sora care să o ajute cu cel mic. Au petrecut câteva zile în Germania, apoi au plecat în Albania la părinții bărbatului. Acolo s-au aflat aproximativ o lună și apoi au decis să se întoarcă în Germania, să viziteze mai multe locuri frumoase. Copilul a fost lăsat în grija părinților bărbatului. În Germania s-au cazat la un motel la marginea unui oraș. Peste câteva zile, bărbatul i-a spus că nu mai are bani și i-a propus să presteze servicii sexuale pentru a câștiga bani pentru mâncare, cazare și transport de întoarcere în Albania. Motelul unde au fost cazați era specializat pe servicii sexuale. Pe fiecare ușă era lipită fotografia fetei și clientul se plimba pe holuri și își alegea fata după imagine. Cei doi s-au aflat în acel motel timp de 2 săptămâni, apoi au plecat în Elveția la un alt motel din aceeași categorie. Și acolo cele două surori au fost impuse să se prostitueze. Banii câștigați erau luați de bărbat pentru plata cazării și pentru alimentație, iar o parte din bani o aduna, spunea el, pentru transport de întoarcere în Albania. După 2 săptămâni s-au oprit la un club de noapte. Acolo fetele i-au povestit patronului ce se întâmplă. La scurt timp albanezul a dispărut cu tot cu bani. Fetele l-au așteptat timp de câteva zile și apoi au rugat patronul clubului să le ajute să plece în Albania după copil și apoi să revină în Moldova. Pe drum, la verificarea actelor, grănicerii au găsit ceva suspect în actele Mariei și surorile au fost reținute. Ele au povestit cele întâmplate și au fost conduse până la părinții albanezului pentru a-și lua copilul, apoi repatriate în R. Moldova. Acasă, ele au fost cazate la un centr de asistență și protecție a victimelor.
Acesta este unul dintre cazurile de trafic de ființe umane care se înregistrează în țara noastră. „Traficanții sunt destul de iscusiți la întinderea plaselor în care nimeresc mulți cetățeni de-ai noștri. Acest fenomen este unul global și e o lume în care se învârtesc sume enorme, de aceea, este atât de greu de combătut”, susține Rodica Moraru-Chilimar, directoarea Centrului de Asistență și Protecție a Victimelor și Potențialelor Victime ale Traficului de Ființe Umane (CAP) din Chișinău.
Ce este traficul de ființe umane
Traficul de fiinţe umane este o formă a sclaviei la început de mileniu, asta dacă e să explicăm mai simplu. Însă, definiţia juridică internaţională a traficului de fiinţe umane descrie fenomenul ca „recrutarea, transportul, transferul, cazarea sau primirea persoanelor, prin ameninţarea cu sau utilizarea forţei sau altor forme de constrângere, prin răpire, fraudă, înşelăciune, abuz de autoritate sau de o situaţie de vulnerabilitate, sau prin oferirea sau acceptarea de plăţi sau avantaje pentru obţinerea consimţământului unei persoane având autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării. Sunt mai multe forme de exploatare: sexuală, prin muncă, prin cerșit sau prin prelevare de organe.
Pentru prevenirea și combaterea acestui fenomen, deja de peste 15 ani în Republica Moldova sunt întocmite mai multe legi și deschise mai multe centre. În 2005, Parlamentul a ratificat una dintre cele mai importante convenţii internaţionale şi a adoptat Legea privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane. Această lege a introdus completări şi modificări la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală şi alte reglementări menite să înăsprească pedeapsa pentru traficanți.
De asemenea, cel mai important mecanism de prevenire a traficului de fiinţe umane din Republica Moldova și asistarea celor care sunt victime ale acestei infracţiuni, susțin autoritățile, este Sistemul Naţional de Referire (SNR). Scopul acestuia este delegarea responsabilităţii de asistenţă şi protecţie a victimelor ale traficului de fiinţe umane, cu respectarea drepturilor acestora, de la organizaţiile internaţionale şi neguvernamentale către instituţiile de stat. De asemenea, de-a lungul anilor au fost organizate mai multe întâlniri și purtate discuții cu persoanele vulnerabile.
„Informația mereu este și a fost cea mai bună armă chiar și în cazul traficului de ființe umane. Pentru că traficanții mizează și joacă cu vulnerabilitățile oamenilor și necunoașterea lor. De aceea, ca să nu devină victime, în primul rând, oamenii trebuie să se informeze. Acesta e primul lucru pe care trebuie să-l facă orice persoană. A doua soluție ar fi o permanentă comunicare cu persoanele apropiate. Și trei este raportarea timpurie a acelor evenimente care par stranii – dacă îți ia pașaportul, pune anumite presiuni, te amenință sau te pune să faci ceea ce nu corespunde înțelegerii inițiale. Acestea sunt primele semne că persoanele sunt traficate. Raportarea timpurie a acestor cazuri va determina și o reacție din partea autorităților care îl vor proteja”, susține Sergiu Russu, procuror-șef al Secției de combatere a traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale.
Exploatare online
Deși legile și practicile desfășurate de prevenire a traficului de ființe umane teoretic sunt bune, totuși, nu sunt atât de eficiente în practică. Pentru că fenomenul este unul destul de frecvent. „Dacă înainte vorbeam despre victime: femei de până la o anumită vârstă, copii și persoane vulnerabile economic. Acum putem vorbi și de persoane cu studii superioare care au o vârstă cuprinsă între 19-30 de ani, când omul e în plină capacitate mentală și plin de energie și, totuși, ei devin victime ale acestor traficanți”, constată procurorul Sergiu Russu.
Una dintre sursele de recrutare a victimelor a devenit în zilele noastre și internetul. Aranjamentele legate de deplasarea victimelor sunt și ele efectuate în prezent în cea mai mare parte în spațiul virtual, ceea ce face ca traficantul să rămână necunoscut și greu de identificat, susțin reprezentanții instituțiilor pentru combaterea traficului de persoane.
„Avem multe cazuri când copilul este exploatat prin intermediul tehnologiilor informaționale. În timp ce în camera vecină stau părinții, copilul în camera sa, cu ușa închisă stă și este exploatat de un pedofil prin internet… În ultimele 9 luni ale acestui an a sporit numărul de cazuri de pornografie infantilă cu 40% față de anul trecut, iar dacă este cerere, este și ofertă ceea ce înseamnă că încă un copil undeva este abuzat și acest abuz este înregistrat video sau foto și materialele sunt transmise prin intermediul tehnologiilor informaționale”, constată procurorul-șef.
Cine sunt victimele
Datele Organizației Internaționale de Migrație (OIM) arată că majoritatea victimelor din Republica Moldova sunt femei şi fete traficate în scop de exploatare sexuală şi/sau prin muncă. De-a lungul ultimilor ani OIM Moldova a înregistrat o creştere a numărului bărbaţilor identificaţi, care au fost exploatați prin muncă, însă, de cele mai multe ori aceștia evită să vorbească despre experiența sa, preferând să uite de aceasta și să-și găsească un alt loc de muncă. Prin urmare, ei nu se identifică drept victime şi, astfel, refuză asistenţă psihologică sau alte forme suplimentare de sprijin. „Orgoliile bărbaților nu le permit să recunoască că ei au fost mințiți sau folosiți. De aceea, ei aleg să spună: de data asta nu a mers, dar o să meargă data viitoare”, explică Rodica Moraru-Chilimar.
Totodată, experta susține că fenomenul există în special pentru că o bună parte a cetățenilor sunt vulnerabili. „Vulnerabilitatea lor constă și într-un nivel intelectual mai scăzut și proveniența din familii mai sărace. Dacă vorbim despre exploatarea sexuală – dorința de a câștiga cât mai repede și mai mulți bani”, adaugă ea.
Ce faci dacă ești victimă a traficului de ființe umane
În cazul în care ai fost atras/ă în una din situaţiile expuse mai sus, sau cunoști persoane care pot fi identificate drept victime ale traficului de fiinţe umane, MAEIE recomandă să contactezi neîntârziat autorităţile locale de poliţie, precum şi misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova.
Suport pentru victime
Multe dintre victime, după ce se întorc acasă, deseori se regăsesc în aceleaşi condiţii sau chiar mai rele. Victimele care vorbesc despre experienţa lor pot fi respinse de către familie şi adesea se confruntă cu stigma socială, fără nici o şansă de a se reîntoarce la o viaţă normală şi foarte puţine mijloace de a-şi câștiga existenţa. „De aceea, de multe ori, avem cazuri când persoanele au fost traficate și a doua sau a treia oară după revenire, pentru că trăiesc într-un mediu nociv. De aceea, de cele mai multe ori li se oferă consiliere și susținere, ca să se pună pe picioare economic și moral”, explică Rodica Moraru-Chilimar, care este specializată și în psihologie. Centrul pe care-l conduce ea asigură măsurile de reabilitare a victimelor identificate. Pe durata plasării în Centru, se elaborează un plan de reintegrare, care poate include diverse tipuri de măsuri: consiliere şi suport psihologic, asistenţă medicală, abilitare socio-economică, dezvoltare profesională, educaţie formală şi informală etc.
Potrivit ei, una dintre soluții ar fi ridicarea nivelului de trai al populației Republicii Moldova. „Salariile să fie mai atractive. Posibilitatea ca în Occident ca tânărul care are 16 ani să se poată angaja oficial și legal, ca să nu se poată folosi nimeni de el”.
Soluții IT
În perioada 6-8 noiembrie, la Chișinău, va fi organizat online primul Anti-Trafficking Hackathon în cadrul căruia se vor căuta soluții IT pentru prevenirea și combaterea acestui fenomen. Astfel, tinerii profesioniști de pe ambele maluri ale Nistrului din domeniile tehnologii informaționale, design, antreprenoriat și combaterea traficului de ființe umane, psihologi specializați, juriști, asistenți sociali vor genera soluții inovatoare pentru atenuarea unor probleme sociale sensibile. La „Anti-Trafficking Hackathon” participanții vor forma echipe din 3-5 persoane, care își vor utiliza abilitățile și crea aplicații și programe eficiente în lupta cu traficul de ființe umane. Evenimentul este deschis pentru participanții de orice vârstă, organizatorii încurajând participarea tinerilor și tinerelor, care joacă un rol extrem de important în abordarea fenomenelor sociale.
