Americanii își aleg astăzi noapte următorul președinte. Cei doi candidați sunt președintele actual, Donald Trump, din partea Partidului Republican și Joe Biden, din partea Partidului Democrat. Teoretic, astăzi este ziua alegerilor, dar de fapt, americanii votează deja de săptămâni întregi în unele state și luni întregi în alte state.
Cum se alege președintele SUA?
Președinte în SUA nu devine persoana care a luat cele mai multe voturi în toată țara. Americanii folosesc un mecanism numit „colegiul electorilor”. Mecanismul are la bază 538 de electori divizați la cele 50 de state, conform numărului populației și, respectiv, procentul din totalul populației. Astfel, în California sunt 55 de electori pentru că este cel mai populat stat. În Alaska sunt doar 3 electori, din cauza că este printre cele mai slab-populate state.
Numărul de electori este ajustat odată la 10 ani, după Recensământ. Astfel, numărul electorilor crește sau scade în funcție de noile date în unele state. De menționat că numărul electorilor coincide cu numărul de reprezentanți (parlamentari) în cele două camere ale legislativului – Senatul și Camera Reprezentanților. Cumulat, numărul acestor două camere este de 538, deci ca la Colegiul Electoral.
Teoretic, pentru că unele state sunt tradițional atribuite unui partid și altele altui partid, statele din mijloc, care de la alegeri la alegeri sunt câștigate de candidați din partea diferitor partide, se numesc „swing-states”. Anume rezultatele din aceste state contează în noaptea alegerilor, pentru că ele de obicei decid câștigătorul, care trebuie să aibă minim 270 de voturi în colegiul electorilor.
Dacă un candidat câștigă statul, toate voturile merg la acel candidat, indiferent de câte puncte procentuale desparte prima de a doua poziție. De exemplu, cele 29 de voturi din Florida pot fi date unui candidat care a câștigat cu 0,2%. În același timp, tot 29 de voturi în colegiul Electorilor poate să ia candidatul care câștigă cu 15% diferență în statul New York.
„Colegiul Electorilor – made in Moldova”
Pentru că probabil în această seară mulți o să ne uităm la harta Statelor Unite, am decis să arătăm cum funcționează acest mecanism folosind Republica Moldova. Și pentru că am avut alegeri prezidențiale alaltăieri, o să folosim, datele de acolo pentru a ilustra cum ar funcționa un colegiu al electorilor în cazul Republicii Moldova.
Luăm în primul rând datele de la Recensământul populației din 2014. Deși sunt date contestate, pentru scopul acestui exercițiu teoretic – să presupunem că sunt corecte. Totodată, Parlamentul Republicii Moldova este unicameral și numără 101 de deputați, prin urmare o să presupunem că în Republica Moldova sunt 101 electori. Ca să ajungă cineva președinte are nevoie de minim 51 de voturi.
Dacă ar fi să împărțim Republica Moldova pe municipii, raioane și UTA Găgăuzia, cea mai numeroasă din punct de vedere al electorilor este municipiul Chișinău. – 23. De ce 23? Pentru că populația Chișinăului reprezintă, în cazul nostru aproximativ 23% din populație. Șase voturi în colegiul electorilor sunt pentru Găgăuzia. Asta deoarece aproximativ 6% din populația Republicii Moldova se află în Găgăuzia. Putem continua cu aceeași logică și cu celelalte raioane.
Vedem în continuare cum s-ar repartiza aceste voturi în colegiul electorilor, folosind rezultatele din scrutinul din Republica Moldova de duminică.
După cum vedem, folosind acest mecanism, Maia Sandu ar lua 49 de voturi în colegiul electorilor, asta și pentru că a învins în regiunile cele mai populate – Chișinăul, dar și raioane ca Hâncești, Ialoveni, Telenești și tot așa.
Totuși, în cazul Republicii Moldova, nu pot fi cuantificate voturile din diaspora și cele din regiunea stânga Nistrului. În așa situație, de fapt, autoritățile ar trebui să creeze niște circumstanțe în care votul lor să fie calculat. La cei din diaspora, pot fi create mecanisme pentru votul din corespondență care să fie calculat în raionul de baștină. În cazul celor din stânga Nistrului, nu poate decât să se soluționeze problema și să fie organizate alegeri pe tot teritoriul, reîmpărțind colegiul electorilor. Teoretic.
Cireașa de pe tort însă este faptul că acești electori nu sunt doar niște puncte teoretice, ci oameni reali, de obicei foști funcționari, oameni de partid care se adună la o dată anumită și votează. Și deja sunt cazuri în care aceștia nu votează așa cum dictează cetățenii unui stat.
În Statele Unite sunt însă deja mișcări pentru abolirea acestui sistem și trecerea la votul național. Mișcarea este susținută de mulți reprezentanți ai Partidului Democrat. Până una alta, însă, acest sistem rămâne valabil și pentru alegerile care urmează să aibă loc în această noapte, iar președinte poate ajunge oricare din acei doi candidați de pe buletinele de vot.
De exemplu, este foarte probabilă situația când un candidat devine președinte cu mai puține voturi. Se poate întâmpla în situația când un candidat câștigă în state cu populație mare cu diferențe gigantice. În același timp, celălalt câștigă mai multe state cheie cu diferențe mici, dar care, cumulate, îi dau victoria în colegiu electorilor.
