PE SCURT:
Pentru prima dată după 2010 în Republica Moldova ar urma să fie făcut un exit-poll. Însă, din cauza situației pandemice, chestionarele vor fi făcute doar prin telefon. Anume acest aspect a fost criticat de reprezentanții CEC, care au declarat că este pus în pericol inclusiv secretul votului. Organizatorii spun însă că numerele de telefon vor fi generate automat de o aplicație, iar respondenții vor fi întrebați la telefon doar vârsta, numele, sexul și pentru cine au votat, fără a fi stocat undeva un număr de telefon.
Mai jos explicăm întreaga epopee a Republicii Moldova cu exit-poll-urile și de ce moldovenii au pierdut încrederea în astfel de sondaje.
PE LUNG:
Comunitatea WatchDog.MD şi Institutul de Politici Publice vor organiza un exit-poll în ziua alegerilor prezidenţiale din 1 noiembrie. Pentru asta ar urma a fi sunați telefonic circa 4000 de cetăţeni ai Republicii Moldova. Apelurile vor începe la ora 12:00, iar ultimul va fi la 21:30. Totuși, la câteva ore de la anunț, reprezentanții Comisiei Electorale Centrale au declarat că sondajul de opinie care se intenționează a fi realizat nu se încadrează în mecanismele desfășurării unui exit-poll, deoarece la momentul apelului telefonic nu există o certitudine dacă alegătorul a participat sau nu la alegeri.
Mai mult decât atât, membrii CEC au spus că așa gen de sondaje atentează chiar la compromiterea „caracterului secret al votului”.
Argumentele invocate de CEC au fost prevăzute de organizatori, care spuneau că cetăţenilor care vor fi apelaţi telefonic le vor fi adresate un maximum de patru întrebări: opţiunea de vot, date despre vârsta, sexul, limba vorbită și reşedinţa persoanei. Potrivit organizatorilor, discuția va fi anonimă, numerele de telefon vor fi generate automat și operatorii nu vor ști numele persoanei.
Ce este un exit-poll?
Exit-poll-ul este un sondaj făcut printre alegătorii care au ieșit din secția de vot. Un sondaj similar, făcut la intrarea în secția de vot este „entrance-poll-ul”. Acest mecanism este folosit preponderent de instituțiile mass-media în colaborare cu o companie de sondaje pentru a afla care sunt tendințele în scrutinul care a avut loc.
Aplicarea acestuia este utilă mai ales în cazurile unor țări mari, cu mulți alegători, unde ia foarte mult timp pentru a afla rezultatul. Cu ajutorul exit-poll-ului cetățenii pot afla un rezultat prealabil la închiderea secțiilor, care vor fi confirmate sau nu. Exit-poll-urile pot oferi rezultate rapide, sau, în cazul unor țări unde democrația nu e atât de dezvoltată, rezultate alternative decât cele „oficiale”.
Problema exit-poll-urilor
… este că ele pot oferi surprize din când în când. De exemplu, în 2016, în cadrul alegerilor prezidențiale din Statele Unite, mai multe exit-poll-uri din unele state au declarat un avans confortabil candidatei democraților, Hillary Clinton. Însă, rezultatele finale l-au declarat câștigător pe Donald Trump sau au arătat un avans mult mai „șubred”.
Un alt caz au fost alegerile prezidențiale din România, în 2009. În turul doi au fost 4 exit-poll-uri, iar trei dintre ele l-au declarat câștigător pe Mircea Geoană. Cel de-al patrulea a fost cel mai aproape de rezultatul final, și anume – o victorie „la mustață” a lui Traian Băsescu.
Asta se întâmplă pentru că toate exit-poll-urile au o marjă de eroare și orice consumator al acestor date trebuie să înțeleagă acest lucru, mai ales când diferența este atât de mică.
Experiența moldovenească a exit-poll-urilor
Primul exit-poll din istoria recentă a Moldovei a fost făcut la alegerile din 2009. Atunci un grup de asociații obștești printre care Institutul de Politici Publice, ADEPT, CBS Axxa și Imas au făcut un sondaj efectuat pe un eșantion de 200 de secții de votare și 18 mii de respondenți. Rezultatele au arătat în mare parte un peisaj similar cu cel al rezultatelor finale, ghicind partidele care intră în Parlament și ordinea în clasamentul final al acestora.
Experiența primului exit-poll au fost reluată și la următorul scrutin parlamentar din acel an: anticipatele din iulie 2009. Și atunci rezultatele exit-poll-ului au fost similare cu cele oficiale.
Practica exit-poll-urilor a fost continuată la următoarele alegeri anticipate din 2010. Atunci au fost organizate două exit-poll-uri „concurente”. Unul a fost făcut de compania românească IRES, la comanda PublikaTV, și altul de CBS Axa, la comanda PrimeTV (pe atunci aveau finanțatori și proprietari diferiți). Ele însă au arătat rezultate total diferite de peisajul final.
Dacă cel de la CBS AXA a ghicit măcar ordinea în clasamentul final și partidele care intră în Parlament (PCRM, PLDM, PDM și PL), cel de IRES a încurcat chiar și ordinea, punând PLDM-ul în frunte.
Atunci, Directorul IRES România, Vasile Dâncu, a dat vina pe alegători pentru eroarea mare a exit-poll-ului realizat de instituția pe care o conduce. Potrivit lui, sondajul realizat de IRES și dat publicității de PublikaTV, are o eroare mare deoarece oamenii nu au fost sinceri când și-au exprimat opțiunea. A contat atunci și o campanie a PCRM care își îndemna votanții să nu răspundă la exit-poll.
Exit-poll-ul de la alegerile locale din 2011, exitpoll-ul făcut atunci de mai multe instituții la comanda PublikaTV l-a dat învingător pe Dorin Chirtoacă, din primul tur cu 53% din voturi. În realitate, Chirtoacă a obținut o victorie abia în al doilea tur, și atunci la o diferență de doar 2000 de voturi împotriva comunistului (pe atunci Igor Dodon)
Tehnologia progresează
Între timp, Comisia Electorală Centrală a trecut de la scrutin la scrutin prin mai multe etape de digitalizare. Astfel, începând cu alegerile locale din 2011, unele rezultate puteau fi văzute online, în timp ce se procesau.
A fost posibil prin instituirea unui sistem rapid de „tabulare a voturilor”. Asta înseamnă construirea unui modul care să permită fiecărui funcționar electoral cu acces la calculator (cel care la intrarea în secție controlează datele din buletin) să introducă rezultatele alegerilor. Rezultatele se afișează pe o aplicație pe site-ul CEC.
De câteva ori reprezentanții CEC au ținut să precizeze că aceste rezultate, prezentate în noaptea alegerilor nu au putere juridică, ci sunt doar pentru informare. Putere juridică au rezultatele confirmate prin procesele verbale ale secțiilor transmise ulterior.
Pentru alegerile din 2014, rezultatele alegerilor prin tabulare au început să apară după ora 22:30. Practica s-a repetat și în cadrul alegerilor locale din 2015, dar și a prezidențialelor din 2016.
La parlamentarele din 2019, țara vota deputații pe un sistem mixt, care presupunea ca jumătate din ei să fie aleși pe o circumscripție națională și alții pe 51 de circumscripții uninominale. Și aici nimeni nu s-a aventurat să facă un exit-poll. Prin urmare, de menționat că dacă scopul unui exit-poll este de a spune rezultatele mai repede, acest lucru deja este făcut de către CEC prin metoda de „tabulare”.
Exit-poll-ul eșuat
În 2019, Compania de consultanță politică „POLIEXPERT” și două companii specializate – „FOP-STAR” și IMAS au anunțat că vor organiza un exit-poll pentru alegerile locale din Chișinău, turul II. Era pentru prima dată după 8 ani.
Însă, la închiderea secțiilor, organizatorii au declarat că nu pot face nicio concluzie. Rata de refuz a fost de 25,9% din respondenți. Totuși, din rezultatele publicate, scorul atribuit a fost de 37,1% la 37% pentru Ion Ceban.
Doru Petruţi, director general IMAS, a spus că principala cauză a fost că mulți au refuzat să participe, iar aceștia erau preponderent persoane de peste 55 de ani. Totuși, printre aceștia au fost și tineri care au refuzat să răspundă, iar asta, poate fi inclusiv și legat de faptul că moldovenii au mai puțină încredere în sondaje în general.
Astfel, după ce exit-polurile din 2010 au eșuat, iar următorul, după 8 ani de zile, nu a avut rezultate finale se pare că încrederea alegătorilor moldoveni este destul de scăzută în astfel de cercetări sociologice. Din păcate, pentru a afla asta cu exactitate ar trebuie sa facem un sondaj cu întrebarea „aveți încredere în sondaje”?
Este un exit-poll realizat prin telefon?
De ce nu: Pentru că nu a fost făcut la ieșirea de la urne. Asta presupune definiția de exit-poll, care este format din „exit” – care se traduce din engleză drept „ieșire” și „poll” – de la polling station (secție de vot) și „poll” – sondaj, chestionar”.
De ce da: Chiar dacă este neobișnuită, metoda a fost practicată în 2016 în Statele Unite. Atunci compania Edison Research a combinat interviurile în persoană și chestionarele prin telefon pentru a oferi un peisaj final. Astfel, Joe Lenski, vicepreședintele companiei, a menționat „deoarece între 35% și 40% din americani vor vota înainte de ziua alegerilor, prin poștă sau alte metode, au fost făcute interviuri telefonice cu cei care au votat”. Termenul folosit de obicei este „sondaj telefonic cu cei care au votat”. Se referă însă la cei care au votat anticipat, ca să fie și ei incluși în cadrul rezultatelor finale.
De asemenea, pentru că suntem în pandemie expunerea mai multor persoane pentru un exit-poll prezidențial nu e cea mai bună idee. De aceea, interviurile telefonice sunt o soluție, pentru unii bizară, dar una sigură pe moment. Cel mai probabil, terminologia corectă nu este „exit-poll”, dar mecanismul și rezultatul va fi unul și același – va prezenta rezultatele cu ceva timp înainte de CEC și încă ceva.
Avantajul de a ști mai multe
Principalul avantaj al unui exit-poll, pe lângă rapiditate, este segmentarea votanților. Acesta ne poate ajuta să înțelegem cum au votat unele categorii de cetățeni. Rezultatele pe secții arată că de exemplu un candidat a luat 30% din voturi, iar altul 25%. Și doar atât.
Un exit-poll bine făcut va arăta și date despre cei care au participat. De exemplu, poate arăta că cei de la oraș îl preferă în proporție de 50% pe Renato Usatîi, față de cei de la sat care îl preferă pe Dorin Chirtoacă.
Tot exit-poll-ul ne-ar putea ajuta să aflăm, de exemplu, că femeile votează preponderent cu Tudor Deliu, în timp ce bărbații preferă să-și dea votul pentru Violeta Ivanov. Aceste date sunt valoroase și pot influența cariera ulterioară a unui politician.
