Anul 2020 nu a fost unul ușor și continuă să ne aducă vești neplăcute: după o scurtă relativitate estivală, numărul cazurilor noi de COVID-19 a început să crească din nou, numărul total al celor infectați în lume depășind deja patruzeci de milioane. În multe țări, autoritățile introduc noi măsuri restrictive: în Franța a fost anunțată stare de urgență, iar unele state, precum Irlanda și Republica Cehă, au decis chiar să introducă carantină în anticiparea celui de-al doilea val de pandemie.
În același timp, deloc surprinzător, limitarea contactelor ne-a afectat constant relațiile – nu numai cele romantice, ci și cele de prietenie. În timp ce unii dintre noi observă că restricțiile au avut efect benefic asupra relațiilor lor – au început să-și sune prietenii mai des și să stabilească contactele pierdute, alții descoperă cu regret că, chiar și după ieșirea din izolare, cei dragi încep treptat să se îndepărteze.
Lipsa contactului fizic
La sfârșitul verii, antropologul din Oxford Robin MacDonald Dunbar a publicat rezultatele studiului despre impactul pandemiei și consecințele acesteia asupra conexiunilor sociale. Dunbar a ajuns la concluzia că, deși izolarea are un efect redus asupra relațiilor cu familia, ea poate destabiliza foarte mult prietenia, deoarece prietenia necesită implicații mult mai emoționale, iar calitatea ei depinde în mod direct de numărul de întâlniri personale. Astfel, dacă este imposibil să „ne întâlnim într-o cafenea și să ne privim în ochi” prietenia va dispărea treptat – dar la fel de repede va redeveni puternică odată cu sfârșitul pandemiei (deși probabil ne vom simți puțin stângaci la început). Odată cu apariția pandemiei, aproape toate relațiile noastre au intrat pe online: mesaje audio, apeluri video, Zoom și alte platforme online și mesagerii instant au înlocuit mersul la cafenele sau la film, plimbările cu prietenii. Dar această formă de comunicare are și dezavantaje tangibile – de exemplu, multe persoane declară că pandemia a devenit un adevărat test de empatie.
Psihologa rusă Karina Zincenko menționează că pentru rezolvarea unor astfel de probleme e nevoie de o comunicare clară – toate neînțelegerile care apar ar trebui discutate imediat în loc să se acumuleze resentimente.
„Trebuie să le spuneți celor dragi ce vă îngrijorează și vă irită și să căutați soluții împreună. În izolare, pot apărea presupuneri – de exemplu, că un prieten nu vrea să te vadă pentru că nu mai ești interesant și valoros pentru el. Merită să aflăm imediat dacă este așa – în realitate se dovedește adesea că un prieten încearcă pur și simplu să-și asigure siguranța și iese din casă mai rar. Desigur, mai recomand întâlnirile pe Zoom, să nu fie pierdută legătura și să încercăm să menținem cantitatea de comunicare cam la același nivel ca înainte de pandemie.”
Este important să ne amintim că fiecare are propria reacție la ceea ce se întâmplă și dacă cineva, după ce a părăsit carantina, încearcă să-și limiteze cercul social din motive de siguranță (de exemplu, din cauza bolilor cronice sau a altor factori), alții pot, dimpotrivă, să iasă din casă mai des pentru a compensa comunicarea pierdută în timpul izolării. Potrivit Karinei, asemenea momente trebuie discutate și dacă prietenia este valoroasă, atunci merită să încercăm să găsim echilibru și modalități de a nu pierde legătura, respectându-ne reciproc dorințele.
De exemplu, dacă prietenul tău este anxios din cauza virusului, puteți conveni întâlniri în aer liber (de exemplu, într-un parc), unde se poate ține distanța sau, dacă este posibil, să rămâneți cu mască (dacă nu vorbim despre un prânz comun sau o cafea). „Trebuie să ne respectăm reciproc, dacă prietenii noștri se tem de întâlniri și de unele petreceri, nu putem să criticăm, să negăm problema și să devalorizăm frica”, spune Karina.
Stresul și anxietatea
Stresul și anxietatea asociate sentimentului de nesiguranță cu privire la ceea ce se întâmplă în lume pot fi un alt factor important ce influențează prietenia. Potrivit unui raport al OMS, în 93% din țările din întreaga lume, cererea la servicii de sănătate mintală a crescut brusc, iar acum acest domeniu are nevoie de finanțare suplimentară. Într-un recent studiu american, se spune că 40% dintre cei chestionați au observat simptome de anxietate, tulburare depresivă și tulburare de stres post-traumatic – și toate acestea în legătură cu pandemia COVID-19.
Deborah Keizer, profesoară de psihiatrie și științe comportamentale la Universitatea Stanford, spune că consecințele trăirilor emoționale pe care le-am avut se pot manifesta prin sentimente durabile de singurătate și anxietate, probleme de somn și iritabilitate generală. Potrivit ei, suntem cu toții într-o stare de durere colectivă – fie pentru pierderea celor dragi, fie pentru vechiul mod de viață. În astfel de circumstanțe, este dificil să-ți monitorizezi propria sănătate mintală, darămite să îi susții pe ceilalți. Este important să nu uităm că mulți sunt încă sub influența stresului și, prin urmare, uneori este posibil să nu aibă resursele emoționale pentru a-i susține pe cei dragi.
În astfel de cazuri, Karina Zincenko sugerează discutarea în prealabil cu prietenii a metodelor adecvate de sprijin și a frecvenței acestora. Sprijinul reciproc este extrem de important acum, dar nu uitați de propriile limite și de nevoile psihologice.
„Nu vă fie teamă să construiți granițe și să discutați întotdeauna aceste probleme cu prietenii – fiți sinceri și explicați-le cum vă simțiți și în ce măsură sunteți acum capabil să vă susțineți emoțional. Dacă simți că nu ești suficient de puternic, stabilește o limită a duratei apelurilor”, recomandă terapeutul Madison McCullough. Toată lumea se confruntă cu pandemia în felul său – cineva și-a pierdut un loc de muncă sau o persoană dragă, iar pentru cineva consecințele crizei s-au limitat la trecerea la un program îndepărtat – este important să se țină cont de acest lucru și să încercăm să ne tratăm reciproc cu înțelegere.
Momentele pozitive
Există și vești bune – de exemplu, autoarea The Atlantic Eva Hagberg spune că izolarea „a oferit o oportunitate de a separa relațiile bune de intimitatea fizică și de a deschide alte căi pentru ca prietenia să prospere”. Potrivit ei, lecțiile învățate în timpul pandemiei ne vor aduce beneficii în viitor și chiar vor ajuta la aducerea prieteniei la un nou nivel. Specialista în comunicare Maria (numele ei a fost schimbat la cererea eroinei. – Ed.) vorbește despre experiența ei pozitivă.
Cu un an înainte de carantină, ea s-a mutat într-un alt oraș și își făcea griji că a fost separată de cercul ei social obișnuit. Își vedea prietenii de mai multe ori pe an când venea acasă, dar odată cu introducerea carantinei, o astfel de oportunitate a dispărut și ea era îngrijorată că acest lucru va afecta negativ relațiile cu cei dragi. Cu toate acestea, potrivit ei, izolarea nu i-a adus decât mai aproape: toată lumea a avut mai mult timp să comunice, iar întâlnirile comune au fost înlocuite de proiecțiile comune de filme și jocurile online. În plus, Maria a stabilit contacte cu cei cu care nu comunicase de mult timp. „În carantină, mi-a scris și o fostă colegă de clasă – drept urmare, am discutat cu ea câteva ore și s-a dovedit că avem încă multe în comun. De asemenea, intenționează să se mute în orașul meu și asta m-a bucurat foarte mult ”, notează ea.
Sursa: wonderzine.com
