Reinfectarea cu COVID-19. Ce cunoaștem și câte motive de îngrijorare avem?

În lume sunt înregistrate peste 43 de milioane de cazuri de infectare de COVID-19, însă, în ultimele luni au fost investigate și câteva cazuri de reinfectare, iar numărul lor oficial nu este făcut public. Deși, la începutul pandemiei, specialiștii în medicină și oamenii de știință afirmau că o dată ce te-ai infectat, poți să stai liniștit cel puțin trei luni, pentru că ai imunitate, totuși, se pare că virusul are o altă strategie. 

Până în prezent, în întreaga lume s-a vorbit despre șase cazuri de reinfectare COVID-19 și multe alte cazuri care încă nu au fost confirmate. Deși acest număr este neînsemnat comparativ cu numărul total al infectaților, ar trebui să fim precauți și să ne îngrijorăm, susțin medicii, relatează theconversation.com. Dar pentru început trebuie să vorbim despre imunitate și să înțelegem cum funcționează aceasta. 

Cum funcționează imunitatea

Imunitatea este capacitatea organismului de a se proteja de virusuri, bacterii și toxine, astfel încât să rămână sănătos. Prima noastră linie de apărare este imunitatea înnăscută, cea cu care ne alegem chiar de la naștere. Aceasta recunoaște agenții patogeni și reacționează, încercând să nimicească invadatorii. Însă, de obicei, aceste celule nu sunt suficiente pentru a elimina o amenințare la care vin în ajutor limfocitele. Acestea sunt de două tipuri: limfocitele B, care produc anticorpi, și limfocitele T, care ucid direct invadatorii. După ce infecția a fost nimicită cu succes, anticorpii din organismul nostru se pierd treptat, însă nu complet. Câteva celule rămân pentru a lupta cu virusul – acestea fiind numite celule de memorie. Ele au o viață uimitor de lungă și ne patrulează corpul, gata să intre în acțiune atunci când este nevoie.

Vaccinurile funcționează prin crearea celulelor de memorie, fără riscul unei infecții potențial fatale. Într-o lume ideală, ar fi relativ ușor să creezi imunitate, dar nu este întotdeauna atât de simplu. Deși sistemul nostru imunitar a evoluat pentru a face față unei imense varietăți de agenți patogeni, acești germeni au evoluat și ei la rândul lor. Ceea ce îi face mai greu de identificat de către sistemul nostru imunitar, în special dacă mai sunt preluate și de la animale. Unul dintre acești viruși este și COVID-19, care s-a răspândit în întreaga lume și a ucis peste 1,1 milioane de oameni. Datele despre COVID-19 arată că anticorpii pot fi detectați la trei luni după infectare, deși, la fel ca în cazul Sars și Mers, anticorpii scad treptat în timp.

Cât de îngrijorați ar trebui să fim?

Puținele rapoarte de caz privind reinfectarea cu COVID-19 nu înseamnă neapărat că aceasta este imposibilă. Reinfectarea, chiar și dacă ai deja imunitate la acest virus se poate întâmpla, dar de obicei aceasta ar trebui să vină cu forme ușoare, cel puțin așa au arătat patru dintre cazurile înregistrate de reinfectare, însă, ultimele două s-au manifestat într-o formă mult mai gravă. 

Profesorul de virologie al Universității Nottingham, Jonathan Ball, a declarat pentru BBC că aceste cazuri de reinfectare ne arată că, cel puțin acum, este absolut imposibil să controlezi pandemia. De asemenea, expertul susține că ar putea fi mult mai multe cazuri de infectare repetată, însă așa cum uneori COVID-19 poate trece prin organism fără a provoca careva simptome, persoanele pot nici să nu știe că au mai fost infectate și înainte. Mai mult, de cele mai multe ori cazurile de infectare repetată sunt de la diferite tulpini ale virusului. De asemenea, el spune că reinfectarea, potrivit cazurilor înregistrate și studiate, se produce peste câteva săptămâni sau câteva luni. Și atâta timp cât nu există încă un vaccin, ideea de imunitate comună nu este neapărat valabilă dacă unii au o imunitate slăbită, care nu poate face față virusului. 

Experții presupun că reinfectările pot avea loc în cazul în care pacientul nu a montat un răspuns imun adaptiv robust prima dată și că infecția inițială a fost în mare parte conținută de răspunsul imun înnăscut (prima linie de apărare). O altă explicație este că diferite tulpini virale au cauzat infecțiile cu un impact ulterior asupra imunității. 

(Doar) 2 cazuri suspecte în Moldova

Amintim că și în Republica Moldova au fost înregistrate două cazuri suspecte de infectare cu COVID-19. La începutul lunii octombrie, în cadrul emisiunii „Puterea a Patra de la N4”, Viorica Dumbrăveanu, ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a anunțat că în Moldova sunt înregistrate două cazuri suspecte de reinfectare. Analizele au fost trimise pentru confirmare la Copenhaga. „Noi nu putem să ne expunem dacă sunt confirmate sau nu. Sunt specialiști de talie înaltă care trebuie să se expună dacă este vorba de aceeași tulpină sau alta. De aceea eu sunt sceptică privind ideea de imunitate colectivă. Trebuie să fim atenți să nu ne infectăm”, a declarat ministra. 

Chiar și ministrul de Interne, Pavel Voicu, ar putea fi menționat aici. La începutul lunii mai, Pavel Voicu anunța că este infectat cu COVID-19, fiind vorba de o formă ușoară, ulterior, anunțul despre reinfectarea lui este făcut la mijlocul lunii octombrie. „O problemă de sănătate a provocat brusc slăbirea imunității, iar din acest motiv am devenit vulnerabil în fața infecției COVID-19”, a scris ministrul pe o rețea de socializare. 

Atâta timp cât nu sunt studii și date clare privind cum funcționează imunitatea când se ciocnește cu coronavirusul, specialiștii recomandă să fim precauți și să respectăm măsurile de protecție. 

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.