Dar nu doar gamerii iubesc VR-ul și îi văd potențialul. VR este folosit foarte mult în cercetarea psihologiei pentru a investiga domenii precum anxietatea socială, luarea deciziilor morale și răspunsurile emoționale.
Într-o nouă cercetare, s-a folosit VR pentru a explora modul în care oamenii răspund emoțional la o potențială amenințare. Știam din lucrările anterioare că VR îți provoacă sentimente puternice de frică și anxietate. Așa că în experiment, participanții au fost rugați să meargă pe o rețea de blocuri de gheață, suspendate la 200 de metri deasupra unei văi alpine înzăpezite, transmite Playtech.
Astfel, s-a constatat că, pe măsură ce s-a crescut precaritatea căii blocului de gheață, comportamentul participanților a devenit mai precaut. S-a constatat, de asemenea, că modul în care oamenii se comportă în realitatea virtuală poate oferi dovezi clare ale personalității lor. În acest sens, s-a reușit să se identifice participanții cu o anumită trăsătură de personalitate pe baza modului în care s-au comportat în scenariul VR.
Deși aceasta poate fi o constatare interesantă, aceasta ridică în mod evident îngrijorări în ceea ce privește datele oamenilor. Deoarece companiile de tehnologie ar putea profila personalitatea oamenilor prin interacțiunile lor VR și apoi să folosească aceste informații pentru a viza publicitatea, de exemplu. Și acest lucru ridică în mod clar îngrijorări cu privire la modul în care datele colectate prin intermediul platformelor VR pot fi utilizate.
Ca parte a studiului, s-au folosit afișaje VR montate pe cap și controlere portabile, dar au fost atașați și senzori la picioarele oamenilor. Acești senzori le-au permis participanților să testeze un bloc de gheață, înainte de a păși pe el cu ambele picioare. Pe măsură ce participanții își croiau drum pe gheață, unele blocuri se spărgeau și își schimbau culoarea când participanții pășeau pe ele cu un picior sau cu ambele. Pe măsură ce experimentul a progresat, numărul fisurilor din blocurile de gheață a crescut.
Această tendință către un comportament avers la risc a fost mai pronunțată pentru participanții cu un nivel mai înalt al unei trăsături de personalitate numită nevrotism. Persoanele cu nevrotism ridicat sunt mai sensibile la stimulii negativi și la amenințările potențiale.
În studiu s-a pus accent în mod specific la nevrotism, deoarece acest lucru măsoară măsura în care fiecare persoană poate experimenta emoții negative, cum ar fi anxietatea și frica. Și s-a constatat că participanții cu niveluri mai ridicate de nevrotism ar putea fi identificați în eșantionul pe baza comportamentului lor. Acești oameni au făcut mai multe teste și au petrecut mai mult timp în picioare atunci când amenințarea era mare.
Cum ar putea fi folosite datele noastre digitale
Nevrotismul este una dintre cele cinci trăsături majore de personalitate utilizate cel mai frecvent pentru profilarea oamenilor. Aceste trăsături sunt evaluate în mod normal printr-un chestionar de auto-raportare, dar pot fi evaluate și pe baza comportamentului – așa cum s-a demonstrat în experimentul de față.
Descoperirile arată astfel cum utilizatorii VR ar putea avea personalitatea lor profilată într-o lume virtuală. Această abordare, unde sunt prezise trăsături pe baza monitorizării implicite a comportamentului digital, a fost demonstrată cu un set de date derivat din like-urile de pe Facebook în 2013. Acest lucru a deschis calea pentru aplicații comerciale controversate și scandalul Cambridge Analytica – atunci când profilurile psihologice ale utilizatorilor ar fi fost recoltate și vândute campaniilor politice. Acest studiu demonstrează modul în care aceeași abordare ar putea fi aplicată utilizatorilor de căști VR comerciale, ceea ce ridică preocupări majore pentru confidențialitatea oamenilor.
Utilizatorii ar trebui să știe dacă datele lor sunt urmărite, dacă este păstrat un istoric cu înregistrări, dacă datele pot fi urmărite în conturi individuale, pentru ce sunt utilizate datele și cu cine pot fi partajate.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!