O investigație de la RISE Moldova a dovedit că Igor Dodon este controlat în totalmente de ruși, dar deja se știe despre asta. Totodată, Andrei Năstase este nemulțumiți de sondaje, dar probabil și despre asta se știe. Iar în țară este rău, cel puțin din punct de vedere economic și probabil, se știe, și despre asta.
Luni, 19 octombrie
Igor Dodon, președintele Republicii Moldova, este controlat de Moscova, direct. Este concluzia jurnaliștilor de la RISE și dossier care au lansat o investigație. Investigația este oarecum șocantă, nu pentru cei care credeau că Dodon este controlat de Moscova, ci mai degrabă, pentru cei care credeau că președintele țării are linie directă cu Putin. Nu, Dodon ascultă, și ascultă atent un oarecare șef de direcție „moldovenească”, aflată în subordinea lui Dmitri Kozak, care, la rândul său, este un biet adjunct al lui Putin. Este echivalentul la a afla că președintele unei țări, i se supune direct specialistului-metodist de la direcția cultură din raionul Drochia. Șocant!
Maia Sandu, lidera PAS, îl caută de câteva zile pe Igor Dodon pentru a-l chema la dezbateri. Asta deși Igor Dodon a anunțat din timp că nu va participa la dezbateri, iar Maia Sandu, nu participă la nici o dezbatere fără Igor Dodon. Soluția este tare simplă – o plasmă verticală, de unde să apară atât Igor Dodon, cât și Maia Sandu. Dacă nu găsim, cel puțin una se poate de întrebat pe cei de la Partidul Șor.
Marți, 20 octombrie
Andrei Năstase, candidatul PPDA, spune că este nemulțumit de sondajele care îi dau puține procente. Acesta a atacat în primul rând casele de sondaje, independente sau nu, că nu-i pun procente destule, după care, nemulțumit de vremea de afară, Năstase a început a scrie statusuri nervoase despre Serviciul Hidrometeo. La un moment dat a fost pe cale de a da un apel tot cu multe întrebări către Moisei Lepădatu. Ultimul a zis că a ieșit de pe piața prognozelor după ce a prezis ultima dată că Silvia Radu va ieși primară de Chișinău. Principalul avantaj al lui Andrei Năstase, față de ceilalți candidați, este că are șanse mari de a-l bate în turul II pe Igor Dodon. Principalul dezavantaj al lui Năstase este că spre deosebire de alți candidați, care au în jur de 30% din preferințele electoratului, el are maxim 5%.
Partidul Democrat declară că nu va nimănui ce să facă în cadrul alegerilor prezidențiale. Tactica electorală adoptată este oarecum bună, mai ales că după alegeri, pot spune: „Vedeți cele 40% de voturi ai lui Dodon? Astea îs alegătorii noștri, doar că noi nu am participat, dar le-am zis că au libertatea să-l voteze pe el. Este fix așa și cu cele 30% ale Maiei Sandu. Asta tot noi!”.
Miercuri, 21 octombrie
Panică în rândurile poliției moldovenești, după ce, într-un montaj extraordinar cu efecte speciale, Ilan Șor a fost văzut pe străzile de la Orhei. Ba mai mult, acesta s-a salutat cu doi orășeni și a avut o discuție interminabilă cu Violeta Ivanov, chiar în mijlocul străzii centrale. Totul s-a dovedit a fi un film, o capodoperă a unor regizori moldoveni care au băut câte o bere cu Steven Spielberg și au decis să facă un astfel de proiect. De fapt, este doar prima parte a trilogiei, pentru că în a doua parte, Ilan Șor va avea o discuție la fel de lungă, dar deja alături de Gandalf și va saluta în trecere niște orci. În a treia parte, finală, Ilan Șor se va duela cu Thanos, eroul negativ din Avengers. Astfel, miliardul dispărut peste noapte din sistemul bancar, va fi întors după ce Ilan Șor îi va da două palme iar Thanos va pocni odată din degete. Surpriză însă, de fapt, va mai dispărea încă un miliard, făcând de fapt un fel de „Cliffhanger” pentru următoarea trilogie, în care va apărea și Vlad Plahotniuc.
Maia Sandu spune că va fi o mare tragedie pentru Republica Moldova dacă nu va fi aleasă în funcția de președinte. Tragedia este foarte mare, mai ales că ar fi pentru prima dată când un partid de dreapta sau candidat va fi înfrânt în alegeri. Totodată, se știe că dacă în Moldova un politician dispare de pe scena politică, altul niciodată nu va apărea înapoi.
Joi, 22 octombrie
Fostul primar al capitalei, Dorin Chirtoacă, spune că a făcut un calcul aproximativ la cât ar costa anual o eventuală unire a Moldovei cu România. Cifra ar fi de aproximativ opt miliarde de euro pe an. Cifra poate ar fi mai mică, dacă timp de aproape 10 ani, în Chișinău se mai rezolvau niște probleme cum ar fi legate de drumuri, apeduct și mai ales mirosul insuportabil din oraș. Tot ar fi fost mai mică această sumă, dacă de exemplu cât timp Partidul Liberal a controlat Ministerul Transporturilor, se făceau un pic mai mult.
Pe un anumit portal de știri a apărut o anumită știre precum că un anumit politician, acum candidat la o anumită funcție, ar fi primit în vizită o anumită femeie care ar fi făcut anumite masaje. Cam atât putem să zicem în acest newsletter, fără a da mai multe detalii.
Vineri, 23 octombrie
Politicianul Igor Dodon sugerează Statelor Unite și Rusiei să-și găsească alt teren de joacă, să nu facă dispute geopolitice pe teritoriul Republicii Moldova. După acest apel, se zice că Dodon a făcut un alt apel, de această dată telefonic. Redacția noastră a făcut rost de câteva secvențe din acesta:
– Am zis bine Dmitri Nikolaevici?
– Kozak, te rog
– Dmitri Nikolaevici Kozak.
– Da Igoraș, ai zis tare bine.
– Mă lăsați să mă văd cu Putin data viitoare?
– Mai vedem, dacă o să fii cuminte. Ține tot așa!
Și pe final-final de săptămână, și Pro-Moldova a început să fie părăsită de deputați. Deocamdată, doar Sergiu Sîrbu și Grigore Repeșciuc au anunțat că părăsesc formațiunea, devenind deputați independenți. Se spune că pe undeva cineva a terminat banii, iar altcineva i-a avut. Desigur, tot e pentru țară și pentru viitorul acesteia.
Între timp, în Moldova
Anul 2020 a făcut Moldova și mai vulnerabilă decât era, pe domeniul economic. Este concluzia celor de la Expert-Grup, care au lansat raportul pe țară pentru anul 2020 în această săptămână. Iată câteva concluzii:
* Moldova continuă să piardă din competitivitatea externă și nu reușește să asigure convergența cu vecinii săi și cu alte țări din Europa Centrală și de Est.
* Criza sanitară a developat și criza cronică de încredere între populație și guvernare, acutizată de răspunsul ineficient anticriză din partea Executivului.
* Anul 2020 a fost marcat de secetă, care a scos în prim-plan o altă vulnerabilitate majoră a țării – expunerea sporită la șocurile climatice.
* Modul în care autoritățile (nu) au gestionat cele două crize majore ale anului 2020 (pandemia COVID-19 și seceta) relevă o vulnerabilitate fundamentală a țării: un sentiment scăzut de statalitate în rândul guvernanților, dar și al societății.
* Un alt impact al coronacrizei ține de accentuarea inegalităților, care și până la aceasta prezentau importante provocări pentru starea țării.
