De ce oamenii de succes sunt nefericiți și îi invidiază pe oamenii care obțin și mai mult succes

Cultura occidentală încurajează dorința de a obține succes și nu vede nimic rău în workaholism (dependența de muncă). Dar, de regulă, oamenii obsedați a obține succes  sunt nefericiți, deoarece își sacrifică relațiile cu cei dragi – poate singurul lucru cu adevărat important în viață. 

 Succesul are adesea același efect asupra oamenilor ca și alcoolul

Mulți alcoolici își dau seama că viața lor ar fi mai bună dacă ar înceta să bea. Totuși, ei continuă să consume alcool, preferând dragostea distructivă în locul banalității fericirii. Deși nu este considerat o dependență, succesul are adesea același efect asupra oamenilor. Lauda stimulează eliberarea dopaminei, care joacă un rol important în toate tipurile de dependență.

Anume așa oamenii devin dependenți de rețelele de socializare: după ce au primit o doză de dopamină de la like-uri la postarea lor, vor să deschidă aplicația din nou și din nou.

La fel ca alte dependențe, succesul afectează negativ relațiile cu oamenii. Oamenii de succes își petrec sărbătorile de familie în călătorii de afaceri, ignoră competițiile sportive și performanțele școlare ale copiilor lor, rămânând mult la locul de muncă. Unii sacrifică căsătoria pentru o carieră (despre aceștia se spune că sunt sunt căsătoriți cu slujba lor), chiar dacă niciun job nu poate aduce aceeași bucurie pe care o fac relațiile. Psihologa Barbara Killinger remarcă faptul că persoanele dependente de muncă benevol își sacrifică bunăstarea pentru o doză de succes.

Setea de succes este o parte integrantă a naturii umane. Psihologul american William James  remarca odată: „ Suntem nu doar niște animale de turmă și ne place să fim în compania propriului nostru tip, dar avem și o tendință înnăscută de a atrage atenția altor oameni și de a le face o impresie favorabilă”. Nimic nu ajută mai mult să îi impresioneze pe ceilalți decât succesul.

Invidia pentru cei care au mai multe reușite

Dar succesul are un cost. Necesită muncă grea și sacrificii mari. În anii 80, medicul Robert Goldman a descoperit că majoritatea sportivilor de top ar fi dispuși să ia un drog care o să-i omoare în cinci ani, dacă aceasta îi va ajuta să câștige fiecare competiție la care au participat. Cercetări mai recente au arătat că 14% dintre sportivii de talie mondială ar fi gata să aibă o boală fatală în schimbul unei medalii olimpice de aur.

În Iliada lui Homer, Ahile se confruntă cu o alegere similară: participarea la războiul troian îi va aduce moartea, dar cu ea și gloria postumă; întoarcerea acasă va însemna o viață lungă și fericită, dar și o moarte necunoscută. Ahile este un dependent de succes prin excelență și alege moartea.

Cu toate acestea, dorința permanentă de a obține succes este munca sisifică. Obiectivele sunt prin definiție imposibil de atins; majoritatea oamenilor nu se simt niciodată „suficient de împliniți”. Euforia durează doar o zi sau două și atunci trebuie să pui un nou obiectiv pentru a nu te simți dezamăgit. Psihologii numesc acest fenomen adaptare hedonistă. Numeroase studii arată că oamenii de succes aproape întotdeauna invidiază persoanele care obțin și mai mult succes.

Trebuie să poți ieși din joc la timp

Trebuie să poți ieși din joc la timp. Dar pentru o persoană dependentă acest lucru nu este ușor.  Refuzul de a consuma alcool sau droguri este însoțit de suferință fizică și mentală. Anxietatea și depresia sunt răspândite în rândul celor care renunță la băut. Dependenții de succes suferă și ei după renunțare la deprinderile lor. 

Cercetările arată că depresia și anxietatea sunt frecvente în rândul sportivilor profesioniști după finalizarea carierei sportive, acest lucru este valabil mai ales pentru participanții olimpici care suferă de depresie post olimpică. Cunoscutele figuri politice și din mass-media suferă adesea după părăsirea scenei (indiferent dacă au făcut-o voluntar sau nu). Acești oameni pot vorbi doar despre trecut.

„Nefericit este cel care are nevoie de succes pentru a fi fericit”, scrie pilotul de Formula 1 Alex Diaz Ribeiro. Pentru o astfel de persoană, sfârșitul unei cariere de succes este sfârșitul de viață. El este sortit până la sfârșitul zilelor sale fie să fie amărât pe întreaga lume, fie să caute succesul într-un alt fel de activitate pentru tot restul vieții sale.

Trei pași pentru a depăși workaholismul

Workaholismul (dependența de muncă) este încurajat în cultura americană și nu doar, motiv pentru care mulți oameni devin dependenți de succes. Însă nu este prea târziu să-ți schimbi prioritățile și să pui fericirea pe primul loc. Ar trebui să faci următorii trei pași.

Primul pas

Recunoaște că oricât de mult succes ai avea acum sau în viitor, nu vei găsi niciodată adevărata fericire în viața ta profesională. Fericirea constă în lucrurile obișnuite, cum ar fi un proiect, o discuție cu colegii de muncă sau plimbarea cu persoana iubită. Unora le este greu să recunoască acest lucru. Pentru cei care s-au străduit să fie cei mai buni toată viața, aceasta este ca și cum ar admite că s-au lăsat învinși. Comparația socială joacă un rol important în modelarea stimei de sine, dar cercetările arată că aceasta afectează în mod negativ și satisfacția vieții.

Pasul doi

Prezintă scuze persoanelor dragi pe care le-ai neglijat. Nu este simplu. Nu este suficient să spui ceva de genul „Scuze că am fost la întâlniri plictisitoare în loc să vin la prezentările  tale”. Vor fi necesari pași concreți. Acțiunile sunt mai importante decât cuvintele, mai ales dacă cuvintele din trecut au fost în contradicție cu faptele.

Pasul trei 

Găsește criteriile potrivite pentru a evalua succesul. Există o zicală: „Tu ești ceea ce prețuiești”. Dacă te evaluezi în termeni de bogăție, putere și prestigiu, te vei compara cu ceilalți de-a lungul vieții tale. Cele mai bune criterii sunt: credința, familia, prietenia și munca, dar lucrează nu de dragul realizării, ci de dragul de a sluji altora și de a da sens vieții.

Nu este nimic în neregulă cu succesul în sine – la fel ca și cu alcoolul. Ambele adaugă culori vieții noastre. Dar când ele înlocuiesc relațiile cu oamenii, devenim sclavii acestora.

Sursa: knife.media

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.