Băncile au devenit și mai reticente să crediteze sectorul real, iar unele măsuri anticriză în contextul pandemiei de COVID-19 au favorizat mai degrabă companiile mari. De cealaltă parte, ajutoarele de șomaj au favorizat concedierile și nu au permis companiilor să mențină locurile de muncă.

În cadrul Conferinţei internaţionale MACRO a fost prezentată Raportul „Cum fortificăm reziliența economic și social față de crize”, care a subliniat că R. Moldova a intrat în pandemie vulnerablă și slăbită. Mai mult de atât, autoritățile trebuie să intensifice eforturile ca să dezvolte țara din punct de vedere al competitivității, dezoltării umane și al luptei cu corupția.

„În contexul pandemiei vulnerabilitățile s-au agravat, deficitul bugetar de 8–10% este foarte mare. Băncile au devenit și mai reticente să crediteze sectorul real. În ultimii ani, R. Moldova a continuat să piardă din competititvitatea externă și nu a reușit să asigure o convergență cu vecinii săi și țările din Europa Centrală și de Est. De asemenea, a fost atestată lipsa unui program anticriză, cuprinzător și vizionar. Chiar dacă executivul a venit cu anumite compensații pentru angajatori și angajați, indemnizații pentru șomaj, anumite facilități fiscale, amânarea unor plăți fiscale, aceste măsuri nu au fost suficiente pentru a compensa pierderile economice”, a precizat directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Adrian Lupușor 

„Valoarea totală a măsurilor anticriză este estimată la 0.4 -0.5% din PIB, ceea ce este de câteva ori mai mică față de țările din regiune. Unele măsuri au favorizat mai degrabă companiile mari.”

Pandemia și criza generată de COVID-19, relevă sursa, ar putea să agreveze discrepanțele dintre competitivitate, dezoltarea umană și a luptei cu corupția, deoarece criza afectează țările mai slabe și vulnerabile, cum este R. Moldova. „Țara noastră riscă să aibă mai puține investiții străine și să se confrunte cu o emigrare în masă.”

Totodată, datele prezentate în cadrul conferiței internaționale au accentuat și că pandemia a diminuat nivelul de încredere a populațiie în instituțiile statului.

„Populația a ignorat în mod deschis marea majoritate a cerințelor și normelor antiepidemice. Deficiențele în gestionarea crezei au agravat neîncrederea în instituțiile statului și, drept urmare, avem acest tablou pandemic”, a mai spus expertul de la Expert-Grup.