Săptămâna anuală a Premiilor Nobel s-a încheiat și au fost anunțați toți laureații celui mai prestigios premiu din lume. Anul acesta, pe lângă medalia de aur, laureații au primit și peste 800.000 de euro. „Ceremonia de premiere este programată pentru 10 decembrie, dar din cauza pandemiei, aceasta va avea loc online. La Stockholm, ceremonia de premiere pentru câștigătorii Premiului Nobel și banchetul de gală de la primărie au fost anulate. Premiul pentru Pace va fi înmânat într-un format restrâns la Universitatea din Oslo, a anunțat Comitetul Nobel. În anul acesta, premiile Nobel s-au evidențiat prin cel puțin două momente – în premieră, premiul pentru Chimie a fost „cucerit” de femei și, în cel puțin trei cazuri, premiile au fost acordate pentru cercetări și descoperiri care fie au fost publicate, fie au început încă în secolul trecut.
Premiul Nobel pentru Pace
Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat Programului Alimentar Mondial (PAM) al Națiunilor Unite, pentru „eforturile de luptă împotriva foametei, pentru contribuția la ameliorarea condițiilor de pace în zonele afectate de conflicte și pentru că a jucat un rol important în eforturile care vizează împiedicarea utilizării foametei ca o armă de război”.
După cum a subliniat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, personalul acestei organizații, cu sediul la Roma, își riscă adesea propria viață pentru a salva viețile altora. Anul trecut PAM a ajutat aproape 100 de milioane de oameni din 88 de țări care sufereau de lipsă de alimente. Totodată, organizația monitorizează în prezent situația legată de pandemia de coronavirus, deoarece, potrivit experților ei, una dintre consecințele cele mai evidente este creșterea numărului de oameni înfometați în lume. Astfel, în prognoza publicată de organizație, se spune că, fără măsuri adecvate până la sfârșitul acestui an, aproximativ 256 de milioane de oameni vor duce lipsă de hrană.
Organizația a fost creată în 1961 la inițiativa președintelui SUA Dwight D. Eisenhower și a început să funcționeze ca organism de ajutor alimentar al ONU în 1963. Organizația este susținută de contribuții voluntare din partea guvernelor, corporațiilor și donatorilor privați. Cea mai mare parte a fondurilor strânse este cheltuită pentru combaterea lipsei de alimente în zonele de conflict. PAM nu trebuie confundat cu Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO). Dacă FAO este un organism politic, o platformă în care liderii mondiali ajustează obiectivele care vizează combaterea foametei, atunci PAM este direct implicat în proiecte umanitare. Angajații organizației strâng fonduri și resurse, precum și livrează alimente acolo unde este nevoie urgentă de acestea. Ajutoarele sunt acordate, în primul rând, în situațiile în care guvernele naționale nu pot răspunde în mod adecvat la problemele apărute. În aprilie 2020, organizația s-a concentrat pe regiuni precum Republica Democrată Congo, nord-estul Nigeriei, Sahel, Sudanul de Sud, Siria și Yemen. Pentru Premiul Nobelul pentru Pace de anul acesta au concurat 318 candidați: 211 personalități și 107 organizații.
Cine sunt laureați ai Premiului Nobel pentru Pace. Primul om care a primit Premiul Nobel pentru Pace a fost fondatorul Crucii Roșii, elvețianul Henri Dunant în 1901. De atunci, premiul a fost acordat la 107 persoane (inclusiv 17 femei) și 24 de organizații. Cea mai tânără deținătoare a fost eleva pakistaneză Malala Yusufzai în 2014, care la momentul primirii premiului avea 17 ani. Printre laureați se numără președintele american Theodore Roosevelt (1906), activistul pentru drepturile afro-americane Martin Luther King (1964), cancelarul german Willie Brandt (1971), secretarul de stat al SUA Henry Kissinger (1973), maica Teresa (1979), liderul sindicatului polonez „Solidaritate” Lech Walesa (1983), președintele SUA Barack Obama (2009).
Premiul Nobel pentru Fizică
Câștigătorii Premiului Nobel pentru fizică din 2020 sunt cercetătorii Roger Penrose, Reinhard Genzel și Andrea Ghez, pentru descoperirile lor legate de unul dintre cele mai exotice fenomene din univers – găurile negre. Astfel, o jumătate din premiu (circa jumătate de milion de euro) i-a revenit cercetătorului britanic Roger Penrose (Universitatea din Oxford, Marea Britanie) „pentru descoperirea că formarea găurilor negre este o predicție fiabilă a relativității generale”.
Cealaltă jumătate a premiului o vor împărți germanul Reinhard Genzel (Institutul de astrofizică Max Planck, Garching, Germania și Universitatea din California, Berkeley, SUA) și americanca Andrea Ghez (Universitatea din California, Los Angeles, SUA) „pentru descoperirea unui obiect compact supermasiv în centrul galaxiei noastre”.
Penrose a arătat că relativitatea generală duce la formarea găurilor negre. Astfel spus, Roger Penrose a dovedit matematic posibilitatea formării găurilor negre și le-a descris în detaliu în ianuarie 1965, la zece ani după moartea autorului Teoriei relativității generale, Albert Einstein. Articolul său despre „monștrii super-grei, care ascund o singularitate, încalcă toate legile cunoscute ale naturii și înghit tot ceea ce le înconjoară, inclusiv lumina” este considerată cea mai importantă contribuție la tot ce ține de Teoria relativității generale.
Sir Roger Penrose este unul dintre cei mai cunoscuți matematicieni și fizicieni din toate timpurile. A dovedit că găurile negre apar în timpul colapsului stelelor masive, iar, împreună cu Stephen Hawking, a dovedit celebrele teoreme ale singularității. A fost distins cu Ordinul de Merit al Regatului Unit și este membru al Societății Regale. Este renumit pentru contribuțiile sale în domeniul fizicii matematice, relativității generale și cosmologiei. În anul 1969 a descris un proces (numit procesul Penrose), prin care se poate extrage energia dintr-o gaură neagră.
La rândul lor, Reinhard Genzel și Andrea Ghez au condus câte un grup de astronomi care timp de aproximativ 30 de ani (încă de la începutul anilor 1990) au studiat un obiect compact supermasiv din centrul galaxiei Căii Lactee – gaura neagră Săgetătorul A. Cercetătorii au cartografiat cu mare precizie orbitele mai multor stele din apropierea centrului galaxiei noastre. Ambele echipe au descoperit că un obiect invizibil și foarte masiv le forțează să spiraleze în jurul lui. Acest obiect invizibil are o masă de circa patru milioane de mase solare și este comprimat într-o zonă care nu este mai mare decât Sistemul Solar. În prezent oamenii de știință consideră că acest obiect este o gaură neagră supermasivă. De fapt ei au dovedit că există o gaură neagră imensă în centrul galaxiei. Mai mult, cei doi au fost cei care au convins întreaga comunitate științifică că găurile negre sunt reale și că ele există. Andrea Ghez este a patra femeie premiată în istoria premiului de Fizică.
Cine sunt laureați ai Premiului Nobel pentru Fizică. Din 1901, premiul a fost acordat unui număr total de 213 de cercetători, dintre care doar trei au fost femei. De-a lungul anilor, câștigătorii Premiului Nobel pentru Fizică au fost Wilhelm Roentgen (pentru descoperirea razelor numite mai târziu în onoarea sa), Max Planck (pentru descoperirea cuantelor de energie), Albert Einstein (pentru descoperirea legii efectului fotoelectric și a altor lucrări), Nielson Bohr (pentru studiul atomului), Marie Curie, soțul ei Pierre Curie și Antoine Henri Becquerel (pentru studiul fenomenului de radioactivitate),
Premiul Nobel pentru Chimie
Premiul Nobel pentru chimie din 2020 a fost acordat cercetătoarei franceze Emmanuelle Charpentier și savantei americane Jennifer Doudna, care au dezvoltat împreună o metodă de editare a genomului, numită și „foarfece genetic”. Emmanuelle Charpentier (51 ani) și Jennifer Doudna (56 de ani) sunt a șasea și respectiv a șaptea câștigătoare ale Premiului Nobel pentru Chimie din istorie. Anul acesta, pentru prima dată, premiul a fost acordat exclusiv femeilor.
Cele două savante investigau sistemul imunitar al bacteriei Streptococcus, când au descoperit un instrument molecular care poate fi folosit pentru a face tăieri precise în materialul genetic. În iunie 2012, cele două geneticiene au descris în revista Science un nou instrument capabil să simplifice modificarea genomului. Mecanismul a fost numit Crispr/Cas9 și a fost supranumit „foarfecele genetic”. Cu ajutorul acestuia, oamenii de știință pot face modificări punctuale în ADN, care stochează informațiile genetice ale oricărui organism viu – de la cele mai simple bacterii la mamifere superioare, inclusiv la oameni. Oamenii de știință spun că tehnologia poate fi utilizată pentru a elimina HIV din limfocitele infectate, în tratamentul diabetului, leucemiei și schizofreniei. Este ușor de folosit, puțin costisitor și permite oamenilor de știință să taie ADN-ul exact acolo unde doresc, pentru a crea sau corecta, spre exemplu, o mutație genetică. Specializată în microbiologie, Emmanuelle Charpentier conduce Centrul de cercetare Max Planck pentru cercetarea patogenilor, este membră a Academiei de Științe din Franța și membră a Academiei Naționale de Științe din SUA. Biochimista americană, Jennifer Doudna, lucrează la Universitatea din California. Este angajată a Institutului de Medicină Howard Hughes și membră Academiei de Științe și a Academiei de Medicină din SUA.
Cine sunt laureați ai Premiului Nobel pentru Chimie. Din 1901, premiul a fost acordat, în total, de 111 ori, iar 184 de oameni de știință au devenit laureați ai acestuia. Primul său laureat a fost Jacobus Henricus van’t Hoff din Olanda – părintele fondator al stereochimiei. Singura persoană din lume care a primit Premiul Nobel pentru Chimie și pentru Fizică a fost Maria Sklodowska-Curie. A fost primul om care a studiat fenomenul radioactivității și în 1903 a primit un premiu în fizică, iar în 1911 – în chimie.
Premiul Nobel pentru Medicină
Premiul Nobel pentru Medicină le-a revenit în 2020 cercetătorilor Harvey J. Alter (SUA), Michael Houghton (Marea Britanie) și Charles M. Rice (SUA) pentru descoperirea virusului care provoacă Hepatita C. Cei trei au identificat, astfel, cauza hepatitei cronice și au facilitat crearea de noi medicamente care au salvat milioane de vieți omenești. Premiul Nobel pentru Medicină revine „celor trei cercetători care au contribuit major la lupta împotriva acestei hepatite transmise prin sânge. Boala este o mare problemă de sănătate la nivel global, provocând în întreaga lume ciroză și cancer la ficat”, precizează comitetul care acordă Premiile Nobel. Un detaliu interesant – premiul a fost acordat pentru o descoperire care a avut loc acum 30 de ani.
În anii 1970, virusologul Harvey J. Alter, împreună cu colegii de la Institutul Național de Sănătate al SUA, a demonstrat că un tip necunoscut de hepatită este de natură virală, iar boala poate fi transmisă prin sânge atât oamenilor, cât și maimuțelor. Michael Houghton, care lucra atunci pentru firma farmaceutică Chiron (în prezent la Universitatea din Alberta, Canada), și-a propus să stabilească secvența genetică a virusului. A trebuit să colecteze tot ADN-ul din sângele unui cimpanzeu și să afle care dintre fragmentele sale reacționează la anticorpii din sângele persoanelor cu hepatită necunoscută. Abia în 1989, Houghton a reușit să izoleze genomul hepatitei C. În cele din urmă, virusologul american Charles M. Rice, în timpul activității sale la Universitatea St. Louis din Washington, a demonstrat în 1998 că virusul clonat se poate înmulți și provoca hepatită. Comitetul Nobel explică faptul că descoperirea oamenilor de știință a făcut posibilă crearea „unor teste foarte sensibile care elimină riscul transmiterii hepatitei C prin transfuzie de sânge, dar și medicamente pentru tratamentul bolii”.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, anual mor în toată lumea 500.000 de persoane din cauza Hepatitei C. Boala rămâne adesea ani întregi nedescoperită în corpul pacienților și nu există deocamdată un vaccin împotriva acestui virus. În ultimii ani, însă, s-au înregistrat succese terapeutice, care reușesc să reducă pe termen lung cantitatea virală în organism. Descoperirea lor a dus, de asemenea, la dezvoltarea rapidă a medicamentelor antivirale împotriva hepatitei C. Potrivit Comitetului Nobel, au fost necesare câteva decenii pentru a înțelege semnificația descoperirii și pentru a acorda ulterior un premiu pentru aceasta.
Cine sunt laureați ai Premiului Nobel pentru Medicină. Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină se acordă din 1901 și de atunci de acesta s-au învrednicit 216 de oameni de știință. Primul laureat a fost medicul și microbiologul german Emil Adolf von Bering, care a creat un ser anti-difteric. În anii următori, premiul a fost acordat britanicului Ronald Ross – „pentru munca sa asupra malariei”, germanului Robert Koch (a descoperit agentul cauzal al tuberculozei), fiziologului rus Ivan Pavlov – pentru cercetările sale în domeniul fiziologiei digestiei, cercetătorii Frederick Banting și John McLeod care au descoperit insulina, dar și și creatorii penicilinei Alexander Fleming, Ernest Chain și Howard Florey.
Premiul Nobel pentru Literatură
Premiul Nobel pentru Literatură i-a fost conferit anul acesta poetei americane Louise Glück, pentru „vocea ei poetică inconfundabilă care, cu o frumusețe austeră, face ca existența individuală să fie universală”, a anunțat Academia Suedeză de la Stockholm.
Louise Glück a devenit prima scriitoare americană care a câștigat premiul Nobel pentru literatură în ultimii 27 de ani. Comitetul Nobel a subliniat că opera lui Glück se caracterizează printr-o aspirație către claritate. „De la debutul ei cu colecția de poeme Firstborn, ea a devenit una dintre cele mai proeminente poete a literaturii americane contemporane. A publicat 12 colecții de poezie și mai multe volume de eseuri despre poezie. Are o pasiune pentru claritate. Copilăria, relațiile strânse cu părinții, frații – aceasta este ceea ce alcătuiește cercul ei de teme care nu i-au dat niciodată pace”, a declarat Anders Ohlsson, președintele Comitetului Nobel la o conferință de presă la Academia suedeză.
Louise Glück s-a născut pe 22 aprilie 1943 la New York, într-o familie cu bunici evrei de origine maghiară. Este absolventă a Colegiului Sarah Lawrence și a Universității Columbia. Este câștigătoare a prestigiosului Premiu Pulitzer din 1993 pentru colecția de poezie „Iris sălbatic”. A predat limba engleză la universitățile din Yale, Boston și Iowa, este membră a Societății Americane de Filosofie, a Academiei Americane de Arte și Litere, cancelara Academiei Poeților Americani. Este profesoară la Universitatea Yale.
Cine sunt laureați ai Premiului Nobel pentru literatură. Din 1901 premiul a fost acordat unui număr total de 114 persoane. Cel mai tânăr câștigător al Premiului Nobel pentru literatură a fost Rudyard Kipling, care a câștigat premiul la 42 de ani în 1907. Cea mai în vârstă la momentul acordării premiului a fost Doris Lessing care avea avea 88 de ani. În 2017, cel mai important premiu internațional din domeniul literaturii a fost acordat scriitorului britanic de origine japoneză Ishiguro Kazuo, cu un an mai devreme – autorul și interpretul american Bob Dylan. În 2015, scriitoarea bielorusă Svetlana Aleksievici a primit Premiul Nobel pentru literatură. Un detaliu interesant – când se acordă premiul, sunt cunoscute doar numele laureaților. Toate celelalte nominalizări și opinii ale membrilor Comitetului Nobel pentru literatură sunt păstrate în secret timp de 50 de ani. Astfel, pe site-ul oficial al premiului sunt disponibile informații despre nominalizări până în anii 70 ai secolului trecut.
Premiul Nobel pentru Economie
Premiul Nobel pentru Economie a fost atribuit americanilor Paul R. Milgrom și Robert B. Wilson pentru „îmbunatățirile aduse teoriei licitației și invențiilor referitoare la noile formate ale licitației”. Ca în cazul medicinei, cei doi cercetători și-au făcut descoperirile nu anul acesta, ci în anii ’70-80 ai secolului trecut, dar acordarea premiilor pentru lucrările mai vechi este o practică obișnuită în acordarea Premiului Nobel.
Paul R. Milgrom și-a luat doctoratul la Universitatea Stanford, iar acum este profesor la facultatea de Economie de la Stanford. Robert B. Wilson este absolvent al Universității Harvard și este profesor emerit de management la Stanford Business School. În general, teoria licitației explică modurile în care trei factori – formatul (regulile) licitației, caracteristicile obiectului vândut și informațiile despre obiectul licitației interacționează între ele și modul în care comportamentul participanților în diferite situații influențează rezultatul licitației. De asemenea, sugerează modul cel mai bun de a organiza o licitație pentru a obține efectul maxim pentru organizator, dar și pentru societate.
Robert B. Wilson, într-o serie de lucrări din anii 1960 și 1970, a descris strategia de ofertă optimă pentru o licitație la primul preț. El a arătat că participanții propun un preț mai mic decât cea mai bună estimare a valorii proprietății pentru a evita „blestemul câștigătorului”, situație în care ofertantul câștigător supraestimează valoarea proprietății și suferă pierderi.
Paul R. Milgrom a publicat mai multe lucrări științifice în anii ’80, analizând modul în care diferite formate de licitație influențează asupra „blestemului câștigătorului”. Astfel, potrivit lui, într-o licitație engleză, organizatorul începe cu un preț mic și îl crește pas cu pas, în timp ce într-o licitație olandeză, dimpotrivă, începe cu un preț ridicat și coboară până când cineva este de acord să cumpere obiectul. Milgrom a demonstrat că problema „blestemului câștigătorului” este mai acută pentru licitația olandeză, astfel încât prețul final în acest format este mai mic decât în licitația engleză. „Cercetările științifice ale lui Milgrom și Wilson ajută guvernele și autoritățile de reglementare să vândă proprietăți la un preț mai mare, iar ofertanții să cumpere la un preț mai mic. Munca lor contribuie la eficiența licitațiilor, atunci când obiectul merge la participantul care este cel mai în măsură să facă față gestionării obiectului achiziționa”, se arată în materialele Comitetului Nobel.
Cine sunt laureați ai Premiului Nobel pentru Economie. Nu este unul dintre premiile Nobel fondate în 1895 prin testamentul lui Alfred Nobel. Premiul a fost fondat în 1968 de Banca Centrală Suedeză, la cea de-a 300 a aniversare a băncii, în memoria lui Alfred Nobel. Laureații premiului pentru științe economice sunt selectați după aceleași criterii, de un comitet al Academiei Regale Suedeze de Științe. A fost acordat pentru prima oară în 1969 economiștilor Jan Tinbergen și Ragnar Frisch pentru „descoperirea și utilizarea modelelor dinamice în analiza proceselor economice”. Printre laureații acestui premiul figurează doar o singură femeie, Elinor Ostrom, care în 2009 a primit premiul „pentru analiza guvernării și cooperării economice”.
