Cred că nu-i nevoie de multă carte și nici de minte ca să înțelegi deosebirea între legile fizicii și normele juridice cărora tot legi li se spune. În fizică, legile au fost deduse urmare a unor observații empirice a ceea ce se întâmplă în natură. E și cazul lui Isaac Newton căruia i-a căzut un măr în cap și astfel celebrul matematician, astronom și teolog a descoperit Legea gravitației! Dacă Newton și ortacii nu ar fi măsurat-o, gravitația pământului oricum era să funcționeze bine mersi.
Pe când normele juridice descrise în legislație sunt rezultatul unor convenții între oameni. Într-o comunitate, cetățenii s-au înțeles, bunăoară, că e mai bine ca vehiculele să circule pe partea dreaptă a carosabilului, ca să se evite accidentele. Într-o altă comunitate, oamenii au considerat că e mai practic să se circule pe partea stângă a drumului. Dar ca să funcționeze impecabil, ca și gravitația, legile trebuie să fie respectate de toată lumea, fără excepții. Iar șmecherii care încearcă să meargă pe contrasens, nu fac altceva decât să submineze convențiile, mai ales dacă au licurici în frunte și centnere de bodyguarzi în cortegiu.
De ce vă spun asta? Pentru că în anul 2016, la data de 13 decembrie, Curtea Constituțională a recomandat politicienilor să respecte convențiile descrise deja în legi și să nu-i manipuleze pe alegători folosind apartenența lor la culte religioase. Pentru a curma ispitele tot mai frecvente de a încălca legea, Curtea subliniase, citez: „necesitatea reglementării exprese de către Parlament a unor mecanisme de sancționare promptă și imediată, inclusiv în ordine penală, pentru orice tentativă de implicare a cultelor religioase în campaniile electorale”.
De atunci, vreme de șapte ani, Parlamentul s-a făcut că plouă, lăsând la discreția politicienilor să respecte sau nu convenția etico-juridică de a nu călări convingerile intime ale alegătorilor enoriași. Drept urmare, unii politicieni nu se sinchisesc să meargă pe contrasens după pradă electorală.
