Cum aplică autoritățile publice centrale politicile anticorupție?
Pe parcursul anului 2020, Transparency International Moldova (TI-Moldova) a monitorizat o serie de politici publice, parte a Convenției ONU împotriva corupției: declararea averilor şi intereselor personale, tratarea conflictelor de interese, etica şi meritocrația, accesul la informații prin intermediul paginilor web, transparența decizională, sistemul de petiționare. Cum aplică autoritățile publice aceste politici, este oare respectat cadrul legal din domeniile vizate, sunt sancționate abaterile, cum pot fi remediate problemele şi îmbunătățită calitatea politicilor? La acestea, dar şi alte întrebări răspund ultimele monitorizări ale TI-Moldova.
În cadrul monitorizării politicilor anticorupție, TI-Moldova şi-a propus o analiză complexă a activităților întreprinse de 12 autorități publice centrale (APC), inclusiv 4 entități din subordine cu risc sporit de corupție, perioada de referinţă fiind anii 2018-2019.
Declararea averilor şi intereselor personale
Potrivit monitorilor, autoritățile publice au întreprins măsuri în vederea aplicării politicii, însă există o serie de probleme: instruirile organizate pentru a familiariza funcționarii cu prevederile cadrului legal din domeniu sunt insuficiente, cunoștințele funcționarilor publici lasă de dorit; deseori funcționarii întâmpină dificultăți la completarea şi depunerea declarațiilor de avere şi interese personale (DAIP), inclusiv din cauza deficiențelor în funcționarea sistemului informațional E-Integritate; autoritățile nu dispun de proceduri interne privind declararea averilor şi intereselor şi nu publică informații despre rezultatele aplicării politicii.
Inspectorii de integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate (ANI) au identificat în autoritățile monitorizate abateri singulare în declararea averilor şi intereselor: 2 cazuri constatate în 2019, aplicând amenzi contravenționale în valoare de 11 mii de lei. Inspectorii s-au focusat, cu precădere, pe verificarea depunerii în termen şi a respectării cerințelor de formă a DAIP, pe constatări privind veridicitatea datelor privind averile şi interesele declarate, identificarea diferențelor substanțiale între veniturile obținute şi proprietățile dobândite n-au fost enunțate. În același timp, jurnaliștii de investigație au relatat despre modul luxos de viață, averile impunătoare, donațiile primite de persoanele cu funcții publice, inclusiv de unii miniștri, secretari de stat, funcționari din APC monitorizate. Astfel, eforturile ANI în verificarea averilor şi intereselor persoanelor publice, inclusiv identificarea averilor nejustificate au rămas sub așteptările societății.
Deși ANI anunță că pune la dispoziția cetățenilor SIA E-Integritate, facilitând accesul la informații de interes public, mass-media şi ONG-urile, ca şi cu mulți ani în urmă, au acces doar la declarații scanate, accesul la baza de date a declarațiilor digitalizate nefiind oferit, inclusiv din cauza unor disfuncționalități ale acestui sistem.
Monitorii le-au transmis autorităților mai multe sugestii: elaborarea/dezvoltarea procedurilor interne privind aplicarea politicii, monitorizarea stilului de viață al angajaților din cadrul structurilor de Interne şi a Vămilor, suplimentarea instruirilor privind completarea DAIP, publicarea rezultatelor aplicării politicilor anticorupție pe pagina web a autorităților. ANI i se recomandă concentrarea eforturilor asupra verificării averilor şi intereselor persoanelor cu funcții publice şi de demnitate publică, în vederea identificării eventualelor averi nejustificate; asigurarea accesului societății civile şi mass-mediei la baza de date digitalizată a DAIP; instruirea continuă a agenților publici, în special prin instrumente on-line.
Etica şi meritocrația
Rezultatele monitorizării arată că o bună parte a entităților monitorizate implementează această politică. Toate entitățile au creat, pe paginile web, compartimente dedicate carierei, însă acestea trebuie să fie dezvoltate. În ceea ce privește normele de etică şi deontologie, entitățile fie se ghidează de un cadru normativ prestabilit, fie şi-au dezvoltat reglementări specifice, care nu totdeauna sunt accesibile publicului.
Privitor la sancționarea încălcărilor, cadrul legal este unul, practic, comun, în acest scop în cadrul autorităților au fost create şi activează comisii de disciplină. Cu toate acestea, şi la acest compartiment actele departamentale sunt inaccesibile. Mai mult, nicio entitate nu a plasat pe pagina web informații care ar fi relevante din perspectiva procedurilor de sancționare şi care ar fi utile într-o eventuală sesizare. Aceasta ar putea fi una din cauzele aplicării rezervate a mecanismelor de sancționare a încălcărilor normelor de etică şi deontologie.
Toate entitățile care au furnizat informații au raportat instruiri privind normele de etică, însă doar o singură entitate (Fiscul) a dezvoltat module de instruire on-line.
Recomandările de îmbunătățire a politicii au cuprins, în special, aplicarea efectivă şi plenară a prevederilor legale; dezvoltarea pe pagina web a compartimentelor dedicate carierei; elaborarea şi plasarea pe pagina web a unor instrucțiuni clare, destinate publicului, privind procedurile de angajare a răspunderii disciplinare a angajaților entității; informarea publică, prin intermediul paginii web, a datelor despre normele/procedurile aplicabile, componența comisiilor de concurs şi a comisiilor disciplinare.
Conflicte de interese, incompatibilități, restricții
Rezultatele monitorizării atestă că, în pofida eforturilor întreprinse de autorități în vederea aplicării politicii, acestea sunt insuficiente. Deși au fost organizate instruiri, agenții publici nu sunt bine familiarizați cu prevederile cadrului legal din domeniu. Astfel, potrivit unui sondaj privind calitatea politicilor anticorupție realizat de TI-Moldova în rândul funcționarilor publici (2019), o parte importantă din respondenți nu cunosc suficient de bine noțiuni precum „persoane apropiate”, „conflict de interese consumat”, interpretează eronat noțiunea de „interese personale”, sunt toleranți la încălcări precum angajarea în subordinea nemijlocită a unui funcționar a rudelor sale, încălcarea restricțiilor de postangajare ş.a.
Numărul conflictelor de interese (CI) declarate de agenții publici este infim, ca şi abaterile identificate în entitățile monitorizate, deși fiecare al 10-lea respondent în sondajul enunțat susține că știe despre CI în entitățile în care activează, le exemplifică şi remarcă subdiviziuni cu risc sporit de apariție a unor asemenea conflicte. Este îngrijorător că o parte din respondenții care susțin că s-au aflat în situații de CI recunosc că nu le-au declarat şi soluționat. Reiese că entitățile nu controlează suficient aplicarea politicii, eventual nu antrenează în acest proces subdiviziunile de integritate/securitate internă. O parte din autorități nu dispun de reguli interne care ar facilita aplicarea politicii şi ar asigura memoria instituțională. Acestea nu fac publice informații despre rezultatele aplicării politicii.
Inspectorii de integritate au constatat în urma controalelor efectuate 33 de încălcări ale regimului CI şi 6 încălcări ale prevederilor ce țin de restricții şi incompatibilități în APC monitorizate. O mare parte a încălcărilor vizează activitatea conducătorilor instituțiilor de învățământ (grădinițe, școli, licee) şi medicale din teritoriu, în speță deciziile de angajare, promovare, premiere, luate în privința rudelor. Circa jumătate din actele de constatare privind încălcarea cadrului legal din domeniu au fost contestate, inclusiv din intenția agenților publici de a evita răspunderea în eventualitatea examinării îndelungate a cauzei în instanțele de judecată. Au fost aplicate amenzi singulare pentru nerespectarea legislației în cadrul a patru autorități publice.
Monitorii au venit cu o serie de recomandări la adresa ANI și a entităților monitorizate. Astfel, pentru ANI s-a propus: sporirea controlului asupra modului de soluționare a CI în entitățile publice; elaborarea unui îndrumar privind aplicarea politicilor anticorupție din domeniul de competență al ANI, care ar include spețe din activitatea acesteia; sporirea interacțiunii cu organele de audit/control (Curtea de Conturi, Inspecția Financiară ş.a.), inclusiv solicitarea informării regulate despre verificările care trezesc suspiciuni de conflicte de interese; intensificarea instruirilor, cu utilizarea instrumentelor on-line. Urmare a recomandării de a plasa Registrul persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcţie publică sau o funcţie de demnitate publică pe pagina web a ANI, autoritatea a făcut public documentul în cauză.
Entităților monitorizate li s-a recomandat: elaborarea/dezvoltarea documentelor/regulilor interne pentru a facilita aplicarea politicii; sporirea controlului asupra aplicării politicii, antrenarea în acest proces, după caz, a subdiviziunilor de securitate internă/integritate; concentrarea atenției asupra zonelor de risc – domeniilor/subdiviziunilor în care probabilitatea apariției conflictelor de interese este mai mare; instruirea continuă a agenților publici din aparatul central şi din entitățile subordonate cu prevederile cadrului legal din domeniu, utilizând în special metodele on-line.
