Mai exact, cele două mari puteri și-au fixat un termen până pe 10 noiembrie pentru a-şi rezolva disputele istorice şi a permite deschiderea negocierilor de aderare ale Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană (UE), informează AFP, citată de agerpres.

„Trebuie lansate discuţii (bilaterale) la toate nivelurile, pentru a ajunge la un compromis înainte de 10 noiembrie”, data la care la Sofia va avea loc un summit economic UE-Balcanii de Vest, a declarat premierul bulgar Boiko Borisov, la finalul unei întrevederi cu şeful diplomaţiei nord-macedonene Bujar Osmani.

Cele două ţări vecine îşi dispută personalităţi istorice, scriitori şi poeţi, dar principala dispută vizează limba. Bulgaria, membră a UE din 2007, consideră limba Macedoniei de Nord un dialect al bulgarei şi respinge termenul de „limbă macedoneană”. Ea propune formula de „limbă oficială a Republicii Macedonia de Nord”.

„O animozitate latentă, moştenire a trecutului, (care) trebuie depăşită”, a admis Osmani.

Macedonia trebuie să recunoască realitatea

„Bulgaria recunoaşte realitatea politică contemporană, Macedonia de Nord trebuie să recunoască realitatea istorică”, a subliniat la rândul său oficialul bulgar.

În același timp, o comisie mixtă de istorici se va reuni săptămâna viitoare la Skopje după un an de pauză.

De asemenea, miercuri, la Skopje, comisarul european pentru Extindere, Oliver Varhelyi, a îndemnat Sofia şi Skopje să găsească o soluţie, pentru că, în caz contrar, „va fi foarte dificil să se avanseze” cu deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, în timpul preşedinţiei germane a UE, care se va încheia la sfârşitul lui 2020, a avertizat el.

Primul stat care a recunoscut independenţa Macedoniei de Nord în 1992, Bulgaria a susţinut compromisul dintre Skopje şi Atena asupra numelui „Macedonia de Nord”, care i-a permis Skopje să adere la NATO în martie.