Țările europene care au revenit la limitarea circulației rezidenților cu scopul de a reține al doilea val de coronavirus se confruntă astăzi cu ceea ce Organizația Mondială a Sănătății numește „oboseală pandemică”.
„Cetățenii au făcut sacrificii enorme”, a declarat Hans Henri P. Kluge, directorul regional pe Europa al OMS. „Pandemia a venit cu un cost extraordinar, care ne-a epuizat pe toți, indiferent de locul unde trăim și de ce facem. În asemenea circumstanțe este natural să te simți apatic și demotivat.”
Mulți și-au exprimat împotrivirea față de restricții prin demonstrații. În Spania, unde Madrid a devenit epicentrul celui de-al doilea val puternic, blocajul inițial a accentuat împărțirea dintre bogați și săraci și a scos protestatarii în stradă.
În Germania, unde cazurile cresc, mii de oameni au umplut străzile în weekend pentru a protesta împotriva măsurilor care au intrat în vigoare.
Recunoscând apatia și reacția împotriva unor restricții, dr. Kluge a recomandat consultări mai strânse cu comunitățile pentru a înțelege frustrările lor. Specialistul a mai spus că statele ar trebui să colaboreze cu cetățenii lor pentru a forma politici care să-i susțină.
Pentru a combate epuizarea pe măsură ce se apropie sezonul de vacanță și sărbătorile de iarnă, OMS recomandă găsirea unui echilibru între necesitățile științifice, sociale și politice ale populației, cu o doză cât mai mare de empatie, scrie NY Times.
Recomandări de politici de la OMS
Organizația Mondială a Sănătății a publicat un cadru politic de sprijin prevenirea și gestionarea pandemiei „Oboseala pandemică. Revigorarea publicului pentru a preveni COVID-19”.
Oboseala pandemică este o reacție naturală și așteptată la dificultățile nerezolvate din viața oamenilor. Se manifestă printr-o demotivare de a se proteja de infecție. Omul este afectat de emoții și experiențe.
OMS propune patru strategii cheie pentru menținerea și revigorarea sprijinului public în comportamentele de protecție împotriva COVID-19.
- Înțelege oamenii. Colectează și folosește informația pentru politici eficiente și targetate, pentru intervenții și comunicare.
- Implică oamenii ca parte a soluţie. Găsește modalități de implica oamenii și comunitățile la fiecare nivel.
- Permite oamenilor să-și trăiască viața, dar reduce riscul de infectare. Restricțiile mari nu pot fi fezabile pentru toată lumea pentru termen lung.
- Recunoaște și abordează experiența complicată a oamenilor, dar și impactul profund al pandemiei asupra vieții.
Principiile recomandate ale OMS care să stea la baza acestor strategii sunt următoarele:
- Fii transparent, împărtășește motivele care stau la baza restricțiilor și modificărilor aduse acestora și recunoaște limitele științei și ale guvernului.
- Luptă pentru cel mai înalt nivel de corectitudine în recomandări și restricții.
- Fii cât mai consecvent în mesaje și acțiuni și evită măsurile conflictuale.
- Coordonează și evită mesajele mixte între experți și purtători de cuvânt.
- Luptă pentru predictibilitate în circumstanțe imprevizibile, de exemplu, utilizând criterii obiective pentru restricții și orice modificări aduse acestora.
Ca o listă rapidă de acțiuni concrete, OMS propune următoarele:
- Gândește local. Apelează la grupurile societății civile și cere-le să găsească modalități creative de a-și motiva membrii și colegii.
- În fiecare loc de muncă, școală, universitate, club de tineret și multe altele, vorbește cu utilizatorii. Întreabă-i cum ar dori să implementeze comportamentele recomandate. Întreabă-i de ce sprijin au nevoie de la tine.
- Elaborează îndrumări despre cum să-și trăiască viața oamenii, reducând în același timp riscul de infectare. Găsește modalități creative de a comunica astfel de îndrumări și evită schimbările constante.
- Pregătește soluții sigure pentru viitoarele sărbători naționale în care oamenii se adună în toată țara și unde se întâlnesc mai multe generații. Implică persoane de la locul de muncă, din sisteme de transport public, din sectorul de vânzare cu amănuntul, din case de bătrâni și multe altele în discuții despre modalități de reducere a riscului. Oferă recomandări clare.
- Înțelege ce măsuri pot fi insuportabile pe termen lung. Modifică sau echilibrează astfel de restricții cu alte măsuri (economice, sociale, psihologice), luând în considerare riscul epidemiologic.
- Fă comportamentele recomandate ușoare și ieftine. Acest lucru poate implica conexiuni la internet rapide și ieftine, măști și igienizatoare pentru mâini gratuite, zone accesibile de spălare a mâinilor, spații pentru interacțiune socială și multe altele.
- Apelează la oameni, mai degrabă decât să-i învinovățești, să-i sperii sau să-i ameninți. Recunoaște că toată lumea contribuie.
- Fii clar, precis și previzibil. Utilizează infografice simple și ușor de înțeles ca modalitate eficientă de comunicare a restricțiilor și riscurilor și modul în care acestea sunt legate.
- Efectuează periodic studii calitative și cantitative ale populației. Ia concluziile în serios. Folosește-le pentru a informa o acțiune.
- Comunicare adaptată la grupuri care experimentează demotivarea. Testează mesajele și imaginile cu populații eșantion înainte de lansare lor.
Săptămâna aceasta, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a publicat rezultatele studiului doi despre viziunile comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova, făcut în luna august.
S-a constatat că tot mai mulți oameni simt că virusul este aproape de ei (18,5% în iulie și 30% în august).
Al doilea studiu arată o descreștere semnificativă a comportamentelor nesănătoase la populație:
13% au făcut mai puțin sport decât de obicei (față de 34% în iulie),
5% au mâncat mai multă mâncare nesănătoasă (17% în iulie) și
2% au băut mai mult alcool, decât de obicei (8% în iulie).
De asemenea, peste 90% dintre moldoveni susțin că au respectat principalele măsuri de prevenire a infecție. Pe de altă parte, doar 59% au evitat evenimente sociale.
Ce putem face individual?
Universitatea Vanderbilt este o universitate privată de cercetare din Nashville, Tennessee. Aceasta a publicat pe pagina oficială șase strategii de cooperare cu epuizarea pandemică, care explică ce poate face fiecare persoană în parte pentru a face față epuizării fizice și emoționale generate de pandemie.
- Îngrijirea de sine nu este opțională. Trebuie să ne ocupăm de propria noastră bunăstare; nu ne putem aștepta ca cel mai grijuliu angajator să fie responsabil de confortul nostru. O parte din obligația noastră profesională este să ne străduim pentru propria noastră bunăstare.
- Stabilirea obiectivelor de bunăstare realizabile și implementarea acelui plan sunt esențiale. Aceste obiective pot include exerciții fizice, meditație, nutriție, yoga, atenție, rugăciune, grădinărit, conexiuni cu alții, muzică, lectură sau alte forme de regenerare. Găsește ce ți se potrivește și fă-o în mod regulat.
- Planifică și mergi în concedii pentru „reîncărcarea bateriilor”. În timp ce în anii trecuți, planificai să mergi undeva peste hotare, la odihnă, chiar la plajă, acest lucru poate fi mai puțin realist în viitor. Bucură-te de experiențe cu familia, prietenii și animalele de companie.
- Ia o vacanță de la știri și rețele sociale. Bombardarea cu titluri negative și senzaționale poate fi copleșitoare.
- Caută schimbări care te pot ajuta. Petrece timpul așa cum îți place și fă lucruri care dau sens.
- Creează câteva rutine previzibile. Concentrează-te asupra gestionării lucrurilor asupra cărora deții controlul.
Foto principală: insider.com
